Umĕnhi sămah
«Căvaš kĕnekine ĕne şinĕ». Şak sămahsene pirĕn asattesem hăjsen păšărhannă cĕrisencen kalasa hăvarna. Şakănta epĕ căvaš kĕneki pulnine, pulmannine, pulsan ăna kam şinine, văl ăşta kajsa şuhalnine, ĕlĕk aval căvaš halăhĕ pulnine, pulmannine, pulnă pulsan jeple purănnine kĕsken kăna kalasa param terĕm. Şakna şyrnă cuh mana purincen ytla N.I. Ašmarin kĕneki «Polkary i cuvaši» numaj pulăšrĕ, untan epĕ kunta tata ytti numaj kĕnekesencen kirlisene ilkelerĕm, vatăsencen iltnisene te şyrkalarăm. Tĕlĕ-tĕlĕpe pĕlejmesĕr, tĕrĕs mar şyrni tupănas pulsan, tărăšnine kura kaşarăr mana.
Căvašăn avalhi jacĕ
Căvaš tenĕ sămah ci maltan XVI ĕmĕrĕn puşlamăšĕnci istorine kĕnĕ. Unccen căvaš tenine nikam ta iltme, căvaš jatlă halăh tĕncere purrine nikam ta pĕlmen.
Ăşta pulnă-ši văl căvaš halăhĕ? Cănlasah XVI ĕmĕr puşlamăšĕnce pĕlĕt şincen perse annă-ši? Apla pulsan văl perse annine kurakansem pulĕccĕş. Şav teri tĕlĕnmelle ĕş şincen mĕnpur tĕnce kalaşĕccĕ. Ancah tĕnce un şincen kalaşman, kurakanni nikam ta pulman.
Je căvaš halăhĕ şĕr ajĕncen sikse tuhnă-ši? Apla pulsan ta miljon şyn şĕr ajĕncen tuhmalăh šătăkne kătartas pulat'. Un pek šătăk tĕncere şuk.
Je căvaš ta tutarsempe pĕrle Şĕpĕrten pĕrle kilmen-i? Apla pulsan, istori şyrakansem căvaš şincen tutarsene as ilnĕ văhătrah asănĕccĕş. Tutarsem vyrăs şĕrne XIII ĕmĕrĕn puşlamăšĕnce kilnĕ. Căvaš jacĕ XVI ĕmĕr puşlamăšĕnce tin sikse tuhat'. Tata apla pulsan, căvašsene, kunta kiliccen vĕsem ăşta purănni şincen şyrĕccĕş. Şakă ta şuk.
Je căvašsem pitĕ văjlă, cătlăh varmanta sas-hura kălarmasăr purănman-ši?
Şakna ta ĕnenes kilmest. Avaltanpa cătlăh varmanta purănnă halăh şĕr ĕşleme pĕlmen pulĕccĕ. Ancah căvaš pek şĕr ĕşne ăsta pĕleken halăh tĕncere te sahal. Căvaš vattisem şumăr, şil-tăvăl, tyră pulassi şincen maltanah kalasa pama pultarnă. Şakă vĕsem ĕmĕrtenpeh tyră tusa purănnine pĕlteret. Ancah tyră vărmanta, jyvăş tărrince üsmest, hirte, hura tăpra şince üset.
Ĕntĕ căvašsem pĕlĕt şincen perse anmannine, şĕr ajĕncen te sikse tuhmannine, tutarsempe te jerse kilmennine, vărmanta ta jalan pytansa purănmannine pĕlteret.
Apla ĕntĕ căvaš halăhĕ ĕmĕreh şak vyrănta larnă pulcĕ. Ajtăr malalla!
Tĕrlĕ halăhsen cĕlhisene pĕlekensem akă mĕn kalaşşĕ: tĕrlĕ halăhsen (nimĕşsen, pălharsen, matjarsen, vyrăssen) cĕlhisene avaltanpa pitĕ numaj căvaš samahĕ kĕrse julnă, căvaš cĕlhine te arapsempe perssen sămahĕsem numaj kĕnĕ. Şakă căvašsem avaltanpa tĕrlĕ halăhsen huššince vĕsempe kalaşsa şürenine pĕlteret. Ancah mĕnle şynsem tĕrlĕ halăh huššince vĕsempe kalaşsa şureşşĕ? Sutu-ilü tăvakan şynsem. Şapla ĕntĕ aval căvašsem sutu-ilü tuma pitĕ ăsta halăh pulnă. Vĕsem taşti-taşti halăhsempe — vyrăssempe, nimĕşsempe, matjarsempe, arapsempe, perssempe sutu-ilü tusa purănnă.
Ancah căvaš şav tĕrlĕ mĕnpur tĕnce pĕlse tărakan caplă, pujan halăh pulnă pulsan, jeple unăn jacĕ istorĭksen hălhine kĕmen-ši? Ajtăr-ha, vulakansem, istorĭ kĕnekisene tiškerse, mĕn pulnine păhsa, pĕlse şürer.
Tĕncere tĕrlĕ halăh. Vĕsen purin te aval jacĕsem urăh pulnă. Vyrăssene aval «slavan» tenĕ. Hăjsene hăjsem vĕsem «russkĭj» teşşĕ. Hăşan «russkĭj» teme puşlanine nikam ta, ku jenĕpe tĕrlĕ jumah šuhăšlasa kălarnă pulin te, cănlasah pĕlmest. Mĕn kalani jumaha tuhsa kajat'. Švet halăhĕ huššinci Rus ărăvne cĕnni te, hal'hi ăstarah istoriksem kalană tărăh, jumah.
Franzzussene aval «kal» tenĕ.
Nimĕşsem hăjsene «teutš» teşşĕ. Franzussem vĕsene «alleman» teşşĕ.
Kreksem hăjsene «ellin» teşşĕ. Aval ta vĕsene şaplah cĕnnĕ.
Tutarsene aval «monkol» tenĕ. Tutar tenine nikam ta pĕlmen.
Tură şyrăvĕnce — Piplĭre pĕr Jekiptă halăhĕ şincen şyrni pur. Şav jekiptĕsen jăhĕsene halĕ «kopt», «fellah» teşşĕ. Vĕsem jekiptĕsen jăhĕ ikkenne pĕleken te numaj mar-tăr. jekiptĕsem pitĕ vĕrennĕ, pujan, ăsta halăh pulnă. Şyru şyrassine ci maltan şavsem šuhăšlasa kălarnă. Vĕsen jăhĕsem, kajarahpa «fellahsem», pitĕ nacar kuşnă. Şak halăh căvaš pek tin-ha hăjĕn ĕlĕkhi şyrăvĕsene mansa jut halăh saspallisempe şyrsa vĕrenet.
Tata aval «Assirĭ» halăhĕ pulnă. Assirĭsen huli Ninevĭ - pitĕ pysăk pulnă. Jonă şyrnă jevankĕlĭre kalană tărăh şav hula vitĕr tuhas tesen vişĕ kun pĕr kanmasar pymalla pulnă. Şav teri pysăk hula ăşta-ši văl? — ăna jut halăhsem pyrsa şemĕrse tăknă. Şav teri aslă hula tuma pultarnă ăsta, văjlă halăh, ăşta-ši văl? Halĕ apla şav halăhăn hulisem urlă kaşma vişĕ ujăh pymalla mar-ši?
Şuk, vulakanăm. Şav halăha halĕ «kurt» teşşĕ. Kurt halăhĕn halĕ vişĕ ujăh pyma mar, vişĕ sehet pymalli huli te şuk. Vĕsem halĕ şyrma ta pĕlmeşşĕ, hăjsen aššĕsem mĕnle caplă pulni vĕsen šuhăšĕnce te şuk. Hulisem mar, jalĕsem pur-i? Vĕsem halĕ catăr karsa pĕr vyrăntan tepĕr vyrăna kuşsa kăna şüreşşĕ. Şakăn pek tĕslĕhsem tata ta numaj ilse kătartma pulat' te, kalani te şitĕ.
Kunta epir akă mĕn pĕltĕmĕr: halăhsem hăjsene hăjsem pĕr tĕrlĕ jat paraşşĕ, ytti halăhsem vĕsene urăh tĕrlĕ kalasa cĕnesşĕ. Numaj halăhăn aval jacĕsem hal'hincen urăh tĕrlĕ kalasa cĕneşşĕ. Numaj halăhăn jacĕsem aval hal'hincen urăhla pulnă. Aval hăjsen jacĕ mĕnle pulnine pĕrre te pĕlmen halăh pur. Numaj şĕrte avalhi caplă halăhsen nacar jăhĕsem purănakan şĕrsence halĕ vĕrennĕ şynsene kăna şak avalhi capne pĕlterse avalhi hulasen išĕlcĕkĕsem şeş kupalansa tu pek kurănsa laraşşĕ. Şak tusem ăştan pulsa kajnine caplă halăhsen jăhĕsem hăjsem te tavşărsa ilejmeşşĕ.
Şavăn pekeh, vulakanăm, căvaš halăhĕn te aval jacĕ urăhla pulman-ši? Hăjne haj avaltanpa «căvaš» tese cĕnnĕ pulsan ta istorĭksem ăna urăh jat parsa şyrma pultarnă. Căvaš pek aval pitĕ sutu-ilü tusa purănnă halăh jeple istorĭje kĕmesĕr julnă-ši? Apla căvaš hăjĕn avalhi capne mannipe kăna hăjne hăj nacara hursa hăj căvaš pulnincen, hăjĕn jatĕncen ahaleh şeş vătansa purănmast'-ši?
Şakăn şincen numaj vĕrennĕ ăslă şynsem sahal mar šuhăšlasa larnă. Hăjsen puşĕsene hăjsem şavărsa numaj yrattarnă. Ancah nikam ta şakna tĕplĕn pĕlejmen. Pĕr N. I. Ašmarĭn căvaš cĕlhine tĕrlĕ jencen, kašni sămaha tĕplese vĕrennĕsker, pĕrrehince căvašsem huššince avalhi şăva culĕ tupnă. Şav cul şine şyrnă arap saspallisene tytănnă ta văl tĕlĕnseh kajnă. Saspallisem arapla, sămahĕsem căvašla. Şav cul şinceh şakna hăşan şyrnine kătartnă şulĕ pulnă. Pitĕ avalhi cul-mĕn. Căvaš jatne nikam ta pĕlejmen văhătrijeh. Apla un cuhne te căvašsem pulnă-ši? — tĕlĕnse kajnă N.I. Ašmarĭn.
Apla căvašăn un cuhne jacĕ urăh pulnă pulĕ, tet Ašmarĭn. Cul şince kătartnă văhătra kunta kam purănnă-ši? tese šuhăšlat' văl. Hăj istorĭje tiškerme tytănat'. Istori tărăh cul şince kătartnă văhătra şak cula tună şăva tĕlĕnce pălhar halăhĕ purănnă-mĕn.
Tata şakăn pek culsem šyrat' Ašmarin, tata vulasa păhat'. Purin şince te je arapla, je căvašla şyrnă, ancah saspallisem purin şince te arapăn. Văhătne păhsan ku culsene lartnă văhătra şak culsem larakan vyrănta pur tente te pălhar halăhĕ purănnă pulsa tuhat'. Culĕ şine şyrnă, kunta pytarnă şynnisen jacĕsene vulasan, un pek jatsem căvaš huššince haliccen te numaj pulni palărat'.
Tavşărsa ilĕr ĕntĕ, aval şak căvašsem purănakan-vyrănsence pălhar halăhĕ purănnă. Şav pălhar şynnisen jacĕsem hal'hi căvaš jacĕsemeh. Kalaşma ta vĕsem căvašla kalaşnă. Ancah mĕnšĕn şav pălhar şynnisem arap saspallisempe, hăš cuhne tata arap sămahĕsempe te şyrnă-ši? Pălharsem şincen asănsa hăvarni istorĭre numaj. Vĕsem aval purincen ytlarah arapsempe sutu-ilü tună tet. Vĕsen huššince arapla kalaşakansem te numaj pulnă tet. Tata şak pălharsem ytti halăhsempe te, mĕnpur tĕncepe sutu-ilü tună. Sutu-ilü tăvas jĕrkepe pălhar halăhĕ pek caplă halăh sahal pulnă tet.
Şapla văjlă sutu-ilü tună tese avalhi căvašsem şincen kalamanccĕ-i-ha epir? Tĕlĕnseh kajmalla, ere, halĕ căvaš tese purănakan halăha aval pălhar tese kalaman-ši? Şuk, pul'. Istorĭre vĕsem şincen ikkĕšĕn şincen te pĕr văhătra şyrnă pulsan, vĕsem pĕr cĕlhepe kalaşnă
pulsan ta vĕsem pĕr halăh mar, pallah. Ancah... istorĭre XV ĕmĕrĕn şurrine şiticcen pălharsem şincen jalan şyrnă. Căvašăn jatne te asănman. XVI ĕmĕr puşlannăranpa căvaš şincen jalan şyrnă. Pălharĕ şincen pĕr sămah ta şuk. Pălharĕ sasartăk pĕtrĕ te un vyrănne, sasartăkah, căvašĕ sikse tuhsa pălhar vyrănne jyšănsa ilse halicceneh pĕr pĕtmesĕreh pyrat'. Malašne te pĕtme tură an şyrtăr. Ĕntĕ, tăvanăm, şitĕ kalaşni. Pălharpa căvaš pĕr halăh ikkenni păhmasăr ta pallă. Aval şav halăha istorĭksem «pălhar» tenĕ. Halĕ şav halăha «căvaš» teşşĕ. Pălharsem hăjsene mĕnle cĕnnine malalla kalăp. Şarmăssem tĕlĕ-tĕlĕpeh halicceneh Husan tutarĕsene, pălhartan tutara tuhnăskersene, «căvaš» tese cĕneşşĕ.
Şapla cĕnni văl avaltan pălharsene «căvaš» tese cĕnekensem pulnine pĕlteret.
Ĕntĕ, tăvanăm, hamăr halăhămărăn purnăşĕ şincen şyras tesen pirĕn aslă asattemĕrsem pălhar pulnă văhătranah puşlasa kiles pulat', ancah, istoriksem kalană tărăh, pălhar halăhĕ văl pĕr jyšlă «hun» halăhĕn hărah juppi kăna pulnă. Apla pulsan malalla itlĕr ĕntĕ. «Hunnsenceneh» puşlasa kajam.
Hunnsen istorijĕ
Pirĕn ĕmĕrccen pin şul ĕlĕkreh Kittajran şurşĕr jennelle pĕr «hunn» halăh purănnă. Pirĕn ĕmĕrccenhi III ĕmĕrĕn şurrince şak halăh pitĕ văjlălannă ta küršĕri halăhsene hăjne păhăntarsa, pitĕ aslălana puşlană. Şak halăh Kittaj şynnisene te pitĕ numaj tertlenternĕ. Vişĕ şĕr şul hunnsem küršĕri monkol halăhĕsene te hăratsa purănnă. Hăš-pĕr halăhĕsem şak hunnsen măškălne cătajmasăr, urăh şĕrelle te kuşkalasa kajkalană. Kajran hunnsem hăjsem huššince kilĕšü pulmannipe, hăjsem te văjsărlannă. Vara vĕsen Kăntărti juppi Kitaja parănnă. Kunta vara kitajĕsem küršĕri halăhsempe pĕrlešse Şurşĕrti hunnsem şine tapănnă ta pirĕn erăn 93-mĕš şulĕnce vĕsene şĕnse tata ta văjsărlatnă. Hunnsem şak namăsa cătajmasăr hăjsen aslaššĕsem purănnă vyrănsene părahsa telej šyrama hĕvelanăşnelle kuşsa kajnă. II ĕmĕrĕn puşlamăšĕnce hunnsem Jevroppă şyvăhnelle şitnĕ. Vĕsen cĕlhipe şavăn cuhne Jevroppări şynsem Ural šyvne «Jejĕk» teme puşlană. 221 şulta şakănta şurşĕrti hunnsene kăntărtisem kittajsencen tarsa hăvalasa şitse vĕsempe pĕrlešnĕ.
374 şulta hunnsem hăjsen Palamăr jatlă puşlăhĕpe pĕrle Atăl urlă kaşsa Atălpa Ton huššince purănakan alan halăhne păhăntarnă. Untan alansempe pĕrlešse Asov tinĕsĕ urlă išse kaşsa kotsen hĕveltuhăşĕnci patšalăhĕ şine tapănsa kĕnĕ. Kotsem tem tĕrlĕ tărăšsa şapăşnă pulsan ta parănnă. Şakna kursan kotsen tepĕr patšalăhĕnci şynsem hĕvelanăşnelle părahsa tarnă. Vĕsen hyşĕncen jeripen kăna hunnsem te huşisem kajnă hyşşăn pušă şĕrsem urlă hĕvelanăşnellereh sulănsa Tunaj šyvĕ hĕrrine şitse carănnă.
Atăl văhăcĕ
Palamĕr vilsen hunnsen patšine Rutil larnă. Un văhătĕnce hunnsem kalleh salansa kajnă.
Ancah Rutil vilsen un hyşĕncen unăn aššĕpe pĕrtăvanăn Munsukăn yvălĕ Atăl (433-453 şulsem) văhătĕnce hun patšalăhĕ pitĕ aslălannă. Atăl hajĕn alline numaj halăha (ostkotsene, kepitsene, türinksene, kerulsene, rukijsene, hasarsene, slavansene) şĕnterse ilnĕ. Atăl hăjne purănma şülti Venkrĭre hal'hi Tokkaj hulincen inşe mar hula tusa lartnă.
Untan văl maltan ellinsen patšalăhne tapănnă. Ellin patši ikkĕmĕš Feotossĭn Atăla pit pysăk kulanaj tülese tănă, temĕn cuhlĕ şĕr Konstanttinoppăl' tĕlne şiticceneh pană. 450 şulta Atăl Rim patši III Valenttinijanran «hăvăn jămăkna Konorĭjăna mana kacca par» tese yjtnă. Lešĕ: «Pamastăp!» tenĕ te vestkotsen patši Teotorihpa Atăla hirĕş vărşa kajma kanašlasa tatălnă.
Tĕl pulnă mĕnpur tăšmana kassa ta şuntarsa Atăl Rejn šyvĕ tĕlne şiticceneh mĕnpur Kermani vitĕr tuhnă. Untan Rejn urlă kaşsa Trir, Arraş, Mez hulisene şĕmĕrse tuhnă ta Orlean patne pyrsa şak hulana hupărlasa ilnĕ. Şakna iltse rimsen şar puşlehĕ Ajezzĭpe Teotorih şarĕsene jertse Orlean patĕncen kajsa, Trua huli şyvăhĕnce carănsa vĕsene kĕtse tănă. Ajezzĭ te kunta pyrsa hăjĕn şarne pĕr şullĕ sărt şine ulăhsa tăma hušnă. Atăl tăvalla ulăhsa şapăşma kansĕrrine păhmasăr pattărlansa Aezij şarĕ şine tapănnă. Şapla vara tĕnce kurman-iltmen hărušă şapăşu puşlansa kajnă. Şapăşura ikĕ jencen ikşĕr pin şynran ytlarah vilnĕ. Vilnisen huššince kotsen patši Teotorih ta pulnă. Kaş tulsa şitnĕ, nikam ta şĕnterejmen. Ancah Atăl, jyšlă şyn pĕtnĕren, kuntan malalla kajman. Şapăşnă şĕrten şarsene jertse, kanma tese, kilne kajnă. Şak ĕş 451 şulta pulnă.
452 şulta Atăl, kalleh Al'p tăvĕsem urlă kaşsa, türeh Rim tĕlne şĕmĕrse kĕnĕ te Akvilejă, Patujă, Milan tata ytti hulasene te salatnă. Mĕnpur Rim patšalăhĕ cĕtrese tănă. Ancah Rim tĕlne şitsen, Rimăn aslă arhirejĕ pappă jălănnine itlese, Atăl, hăjĕn şarĕnce mur puşlannăran, şarne šellese, Rim huline şĕmĕrse kĕres šuhăšne hăvarsa, «kilĕšĕr» tenĕ. Rim patšipe şynnisem pitĕ havaslansa kilĕšnĕ te Atăla valli temĕn cuhnĕ ukşa kălarsa pană. Vara Atăl şavrănsa hăjĕn kilne tavrănnă.
Avalhi şynsenni pekeh, Atălăn ta arăm numaj pulnă. Unăn ci savnă arămĕ Hĕrkke pulnă. 457 şulta kilne tavrănsan Atăl kalleh avlanma šuhăš tytnă. Avlansan văl ĕşkĕ tună. Şav ĕşkĕre ăna unăn tăšmanĕsem şĕnĕ arămĕ (şĕnterse ilnĕ halăh hĕrĕ) urlă narkămăš parsa vĕlernĕ. (Kun şincen Šekspir şyrsa hăvarni pur). Atălăn ütne unăn halăhĕ kĕmĕl tupăk ăšne hursa, Tunaj šyvne pĕvelese carsa, văhătlăha urăh şĕre jarsa šyv tĕpĕ tipsen şavănta šătăk cavsa pytarnă tet. Untan pĕvine tatsa šyvne hăjĕn vyrănne jarsa savnă puşlăhĕn ütne šyvpa vitnĕ, tet.
Atăl vilsen
Atăl vilsen văl puşlană ĕş pĕtnĕ. Unăn yvălĕsem pĕr-pĕrinpe şapăşma tytănnă. Şakna kursan hunnsen allinci halăhsem pitĕ havaslannă, hunnsene hirĕş pikense tărsa vĕsen allincen tuhnă. Hunnsem vara Tunajpa Tisa šyvne părahsa kajsa Prutpa Tnestăr urlă kaşsa larnă. Tneppăr šyvne vĕsem «Var» tese jat pană. Hăš-pĕr hunnsem ellinsen patšalăhne kajsa purănma puşlană. Şakănta 619 şulta hunnsen pĕr patši Orkană hăjĕn şyvăh şynnisempe pĕrle tĕne kĕnĕ. Ytti hunnsem, tĕrlĕ patšalăh pulsa, ujrălsa kajnă. Şak patšalăhsen, hunnsen juppisen jacĕsem ak şapla: Ponttĭ hunĕsem, Pălharsem, Avarsem, Husarsem.
Pirĕn tĕp attemĕrsem pălharsem pulnă. Şavănpa ytti halăhsene sikterse hăvarsa türeh pălharsem şincen puşlasa kajam.
Pălharsen pĕr juppi Franksen Takopert korolĕncen Pavarĭ şĕrĕnce hĕl kaşma irĕk yjtsa ilnĕ. Ancah usal Takopert vĕsem lăplansa larsan sasartăk purne te vĕlerse tuhma hušnă. Şak usal, junlă ĕş 631 şulta pulnă. Şakănta vilesren hătălnă pălharsem Rim şĕrne tarsa Samnit, Seppinium, Povianium, Jesernijă hulisene vyrnaşsa larnă. Şavănpa vĕsem VIII ĕmĕr pĕticceneh pălharla kalaşnă. Untan majĕpen Rim halăhĕpe hutšănsa kajnă.
Tunaj pălharĕsem
Pălharsen tepĕr juppi Atălăn savnă yvălĕ Irnikpe pĕrle Tunajpa Tnestăr huššine vyrnaşsa larnă. Şak pălharsem, tĕrlĕ halăhsempe pĕrlešse, 559 sultan puşlasa - Ellin patšalăhne numaj sătăr tună. 635 şulta şak pălharsen ĕmpijĕ Kuprat pulnă. Kuprat vilsen unăn yvălĕsem patšalăha salatsa jană. Pujan jatli aššĕ vyrănne julnă. Kătrak hăjĕn uškănĕpe Ton šyvĕ urlă kaşsa larnă, kajarahpa văl Atălpa Kama hĕrrine şitnĕ pulas. Şapla vara epir šăpah Kătrak jăhĕncen pulatpăr. Yttisem te şapla salansa pĕtnĕ. Tepĕr uškăn - Iskerih jertse pynipe 660 şulta Tunaj urlă kaşsa Toprutšă şyvăhne vyrnaşnă. Untan vĕsem 687-mĕš şulccen, Palkkanpa Tunaj huššinci slavansene păhăntarsa, şavsen şĕrne, Šumen hulincen kăntăr jenne, Kamccijă šyvĕ hĕrrine vyrnaşnă.
Slavansem unccen ellinsen allince pulnă pirki vĕsen patši II Justinian pălharsene pĕterme šuhăš tytnă. Pĕteres vyrănne kajran unăn hăjĕn pălhar ĕmpine Tervele (tură palli) păhănmalla pulnă. Şakăntan vara 731 şulccen pălharsem pitĕ văjlă pulnă. 741 şultan kajarah Tunaj pălharsem, hăjsen şĕrĕnce pălhavsem numaj pulni pirki, văjsărlannă. Şakăn cuhne pălhar şĕrĕnce ĕmpi jăhĕsem pĕr-pĕrinpe vărşnă. Slavan halăhĕ pălharsene hirĕş tănă.
Şak vahătra, 777 şulccen, pălhar huššince temişe ĕmpi ulšănsa larnă. Akă vĕsen jacĕsem:
1. 729-743 şulsem - Şevar.
2. 743-759 şulsem - Kĕrĕmĕş (Kormisoš). Slavansem majlăran ăna pălharsem ĕmpüren kălarnă.
3. 759-763 şulsem - Tilĕş. Pălharsen majlă pulnă. Slavansene pitĕ hĕsternĕ. Slavansem vărşăra ellinsem majlă şavrănnipe ellinsem Tilĕşe şĕnterse vĕlernĕ.
4. 763-772 şulsem - Savin. Ellinsem majlăran, pălharsem vĕleresren hărasa, ellin şĕrne tarnă.
5. 772 şul - Ămăr. Ellinsem majlăran, hĕrĕh kuntanah patšaran tuhsa üknĕ. Şav şultah - Tăhta. Kerĕmĕş majlă şynsempe şapăşsa ilnĕ.
6. Şav şulah - Pahan. Ellinsene šansa patšalăhne kăštah pĕtermen. Pălharsencen tarnă cuhne tarşisem vĕlernĕ.
7. 772-777 şulsem - Telerih. Vărşăra telejlĕ pulnă. Ellinsene şĕnterne te hăjĕn patšin puşne kasma šutlană. Ancah ta kalanipe kăna pulmast' şav văl ĕş tăvassi. Un umne kalama şuk pysăk jyvărlăhsem umlăn-hyşlăn sike-sike tuhnă, patšalăhĕnci ellin majlă špionsene šyrasa tupsa pană. Ancah špionsem majlă şynsem hăjne vĕleresren hărasa, Ellin şĕrne tarsa, Ellin patšipe hurăntašlansa ellina tuhnă. Telireh hyşĕncen lărnă ĕmpüsem Kartam, Hărăm, Amărtah ĕmĕrĕsene hăjsen patšalăhne aslălatasšăn tărăšsah irtternĕ: Hărămĕ Ellinsene pitĕ numaj sătăr tună. Văl Visanttĭ impperattărne I Nikkiffŏra şĕnternĕ, hăjne vĕlernĕ te unăn puş caškine kĕmelletterse ĕşkĕre şav cašăkran ereh ĕşnĕ.
Amărtah văhătnelle pălharsem purte majĕpen slavanla kalaşma puşlană. Slavansempe hutšănsa slavana tuhsa pĕtnĕ. Malalla şav pălhar patšisen jacĕsem te slavanla. Patšalăh jacĕ kăna halicceneh «Pălhar patšalăhĕ» pulsa julnă.
Şak pălharsem hăjsen patšisene «han», «ĕmpü» tenĕ. Ulpucĕsene «poil» tenĕ, «turhan» tenĕ. Ci aslă ulputne «kăvhan» tenĕ.
Pălharsen puş huline vyrăssem «Aslă hula» tenĕ. Kittajsempe ytti hĕvel tuhăşĕnci halăhsem şav hulana «Piler» tenĕ, ancah şav kittajsem pălharsene hăjsene te, vĕsen patšalăhne te «Piler» tenĕ. Căvašsem (pălharĕsem) şav hulana «Pülĕr» tenĕ pulmalla. Şav hula şyvăhĕnce tu şince pălhar şĕrĕnce mussul'man tĕnne vĕrentnĕ şynna pytarnă. Şav şynna căvašsem «Pülĕrti Melem huşa» teşşĕ. Ku hula vyrănĕ hal'hi «Pil'arski» huli şyvăhĕnce.
Tepĕr huline «Pălhar» tenĕ. Ku hulan išĕlse salannă culĕsem hal'hi «Uspenskŏjĕ» sali şyvăhĕnce kupalansa vyrtaşşĕ. Văl Husan kĕpĕrnin Spas ujesĕnci Spas hulincen 25 şuhrămra, «Spas satonĕ» pristăn'ren 12 şuhrămra, Atăltan 6 şuhrămra. Ku hula ta aslă pulnă. X ĕmĕr pĕtnĕ văhătra vyrăssem şak hulana şĕmĕrse salatsan, kajran ta unta 6 pin şyn purănnă. Un cuhne te văl hulana Kijĕv hulipe pĕrtan tenĕ. Şĕmĕriccen şav Pălhar huli Kijĕvren numaj pysăkrah pulnă pulmalla. Ancah vyrăssem Aslă hula tese «Pălhara» mar, «Pülĕre» kalană. Apla pulsan, «Pülĕr» mĕn pysăkkăš hula pulnă-ši?
Pălhartan inşeh te mar vişşemĕš hula pulnă. Şak hulana «Suvar» tenĕ. Ku hula ta pallă pysăk hula pulnă. Şak hulasence vişşĕšĕnce te aslă mecet pulnă. Ahăr, şav hulasem vişşĕšĕ te tĕrlĕ văhătra puş hulasem pulnă pulmalla.
Şak hulasem şincen tata şakna palărtmalla; Püler huli hĕveltuhăşĕnce pulnă. Şavănpa hĕveltuhăşĕnci ytti halăhsem pălharsene te, vĕsen patšalăhne te «Pülĕr» tenĕ.
Slavansem, hĕvelanăşĕpe kăntărti halăhsem, «Pălhar» huli şyvăhran şav hulana lajăh pĕlnĕ. Şavănpa halăhne te, şĕrne te «Pălhar» tenĕ.
Şarmăssem căvašsene, căvašsem hăjsene cĕnnĕ jevĕrlĕreh «Suas» tese cĕneşsĕ, ancah căvaš cĕlhince pitĕ numaj sămahsĕnce pĕr văhătra «s» iltennĕ şĕrte tepĕr văhătra «r» iltĕnet. Şak ikĕ sasă căvaš sămahĕsence jalan pĕr-pĕrin vyrănne kuşsa şureşşĕ. («juhan Vasan» tejes vyrănne căvaš huššinci pĕr šyva avaltanpa «juhan Varan» teşşĕ.) Căvaš cĕlhince «u» hyşĕncen ĕmĕreh «a», umĕnce «v» hutšănat'. Şavănpa «suas» tenipe «căvaš» teni pĕr sămah ikkenni şincen ănlantarma ta kirlĕ mar. Suaspa suvar şincen kalană pekeh căvaš cĕlhince «suvas» sămah ulšănsa «căvaš» pulat'. Şarmăssemeh tĕlĕ-tĕlĕpe suas sămaha şemşetse «şuaş» teşşĕ.
Şarmăssem pălharsempe pĕr patšalăhra pulnă, vĕsene ytti halăhsencen lajăhrah pĕlnĕ. Şavănpa ta vĕsem pălharsene ytti halăhsem pek tĕrlĕ jat šuhăšlasa kălarsa paman. Pălharsen tĕp jacĕpe vĕsene ĕmĕrĕpeh «cuvas» tese cĕnnĕ.
Şapla ĕntĕ căvaš teni pălharsen căn avalhi tĕp-tĕrĕs jacĕ. Ancah şav jat tĕrlĕ văhătra tĕrlĕ tĕlte tĕrlĕren iltĕnnĕ. Şarmăssem «suas», «şuaş» tenĕ. Pălharsem şav jatpa hăjsen huline «Suvar» jat pană. Tunaj pălharĕsen ĕmpijĕ te şav jatpah «Sevar» jatlă pulnă. Asov tinĕsĕ hĕrrince purănnă cuhne pălharsem Asov tinĕsĕn pĕr juppine hăjsen jacĕpe «Sivaš» tese jat pană. Kitaj şumĕncen hăpsa kilnĕ cuhne vĕsem şul şince Irttyš šyvĕ hĕrrince pĕr sărta hăjsen jatne parsa hăvarnă. jermak Şĕpĕre ilicceneh, «căvaš» jatne vyrăssem pĕlicceneh, Şĕpĕrti şav pysăk sărta «Căvaš tăvĕ» tenĕ.
Şav căvaš jacĕ halicceneh tĕrlĕ şĕrte: Hvalynsk ujesĕnce, Polttavă, Per'm, Krym, Topol'sk kĕpernisence, aval căvaš irtse şürenĕ şĕrte, tĕrlĕ jalsen jacĕ vyrănĕsence şüret.
Kăštah ajkkinelle părăntămăr pulas Pălhar hulisem şincen kalaşma puşanăccĕ.
Şak şülereh asănnă vişĕ hulasăr - Pălhar, Pülĕr, Săvarsăr puşne pălharsen hulisem tata ta numaj pulnă. Perssen istorikĕ kalană tărăh, pălharsen tata ak şak jatlă hulasem pulnă: Marha (Cikme ujesĕnce căvaš jalĕ Şatra-Marka pur), Arnas (Mamatăš ujesĕnce Arnaš jatlă jal pur), Pasov (Pusă). Tata ku hulasemsĕr puşne pysăk hula Aspal je Jespel pulnă.
Vyrăs istorikĕsem tata ak şapla jatlă hulasem şincen asănaşşĕ: Prehimov (kănah vyrăssem tatah «Caplă hula» teşşĕ), Kermencĕk, Šukkott'yn, Tuhcyn, Oššel. Pĕr vĕrennĕ şyn, Keorkĭj, Ošel vyranĕ «Kirel'skĭj» sali syvăhĕnce tese kătartat'.
Kunsăr puşnĕ kăntărlara tata tepĕr aslă hula pulnă (jatne astusa ilejmestĕp, şav hula şincen Mukattesĭ şyrnă kĕneke hal' allămra şuk). Şak hula Pălharpa Suvartan pysăk pulnă. Şak hulari şynsem maltan jevrej tĕnĕpe purănnă, kajran măsăl'mana tuhnă.
Pălhar tĕnĕ
Pălharsem maltan kĕletkeşĕsem (asycniki), šamanistsem pulnă. Vĕsen huššince, vĕsempe pĕr cĕlhepe kalaşnă husar küršĕsene kursa, jevrej tĕnne ĕnennĕ şynsem tata, măssăl'mansempe sutu-ilü tusa purănnăran, măsăl'man tĕnne tytakansem te avaltanah pulnă. Maltan şak pălhar-măssăl'mansem huşasem (sutu-ilü tytakansem) pulnă. Kajran şav huşasencen iltse măssăl'man tĕnĕ şincen căvašsen patši-ĕmpijĕ te pĕlnĕ. Vara (hăšĕsem ăna Almuš teşşĕ) Almas ĕmpi 922 şulta măsăl'man şĕrĕncen tĕne vĕrentekensene ilse kilternĕ te, hăj te măsăl'man tĕnne kĕnĕ. Ĕmpi hyşĕncen unăn şyvăh şynnisem: tărănĕsem te, turhanĕsem te şav tĕne jyšăna puşlană. Şakăntan kajran pălharsem măsăl'man šutlansa tănă, ancah pur halăhĕ te cănlasah ku tĕne tytmanni pallă. Măsăl'man tĕnĕ pălhar şĕrĕnce sarălni şincen şyrakanni türeh «pălharsem purte măsăl'man» tese kalama hăjajman. Huli-hulipe, şynni-şynnipe kăna măsăl'mansem ak şaksem, tese asănat'. Tata vălah pălharsem huššince kĕletkeşĕsem (asycniki) purri şincen kalat'.
Şapah ta, tĕne purte kĕmen pulsan ta, tĕnĕ şincen purte pĕlnĕ pulmalla. Ĕmpine jurasšăn şijelten kăna măsăl'man tĕnne tytnisem te pulnă pulmalla. Halicceneh căvašsem tĕn japalisene măsăl'manla asănasşĕ. Şak măsăl'manla sămahsem ak şaksem: Tură-Tala, Pihampar, Pirĕšti, Esrelĕ, Kĕpe. Şakăn pek sămahsem tata ta numaj.
Hristos tĕnne tytakansem Pălharta pitĕ sahal pulnă. Purincen ytla şav Hristos şynnisem jut şĕrten kilnĕ huşasem pulnă. Pălharti tasa Avramine te vyrăs huşi pulnă teşşĕ, ancah Hristos tĕnne tytakan şynsene valli Pălharta tĕrlĕ tĕn numaj pulnăran, tĕrlĕ tĕn şynnisem pĕr-pĕrne ytlašši hĕsĕrlemen pulmalla.
Pălharsempe vyrăssem
969 şulta căvaš cĕlhipe kalaşnă halăhsen purin te tăšmanĕ, ĕmĕrne Tunaj pălharĕsempe, husarsempe, peceneksempe vărssa irtternĕsker, vyrăs kn'aşĕ Svatoslav Atăl pălharĕsem şine tapănnă. Văl pălharsen vyrăs jenci hulisene jăltah şĕmĕrse tuhnă, şynnisene salatsa jană. Şak kilser-şurtsăr julnă pălharsencen numajăšĕ 970 şulta aval hăjsempe junašar purănnă matjarsem patne - Venkrine kajnă. Matjarsem şak nušaran tarăhsa telej šyrasa şüreken pălharsene pitĕ avan jyšănnă. Vĕsem aval hăjsem pălharsempe junašar purănnine un cuhne manman pulmalla. «Pilersem» kilcĕş tese jyšănsa, vĕsene purănma Tunaj juhanšyvĕn sulahaj jenne şĕr ujărsa pană. Şakănta vara pilersem hăjsene valli «Pešt» jatlă hula tusa hună. Şak pilersem sutu-ilü tuma pitĕ maştăr, şav teri ăsta pulnă. Matjar patšalăhĕnce hysnana tytsa tărakansem purte piler şynnisem pulnă. Vĕsem XIV ĕmĕre şiticceneh pălharla kalaşsa purănnă. Untan vara majĕpen matjara (venkra) tuhsa kajnă. Pirĕn şak tăvansem purănakan hula halĕ matjarsen puş huli. Ăna «Puta-pešt» teşşĕ.
Tata hăš-pĕr pălharsem, husarsene Kijev kn'aşĕ Svatoslav şĕmĕrse tăksan, Husarti kilsĕr-şurtsăr julnă şynsempe pĕrlešse pecenek halăhĕ pulsa tănă pulmalla. Şak mĕskĕn peceneksem hăjsene şemjesĕr, pĕr-pĕccen hăvarnăšăn Svatoslava casah tavărnă. Văl pĕcĕk uškănpa julsan unăn şarne şavărsa ilse kn'aşe vĕlernĕ. Unăn puş caškine kĕmĕlletse peceneksen ĕmpijĕ untan ereh ĕşnĕ.
994 şulta pălharsempe Vlatimir kn'aş vărşă puşlană. Şak vyrăs kn'aşĕ hăjĕn tĕnne ulăštarasšăn pulnă. Pălharsem şakna sissen hajsen masal'man tĕnne muhtama Vlatimir patne şyn jană, şynnisem Vlatimira şapla kalană: «Esĕ pitĕ aslă kn'aş, ancah căn tĕne pĕlmestĕn. Pirĕn tĕne kĕr te Muhamite puş şap», tenĕ.
— Siren tĕnĕr jeple vara? — tese yjtnă Vlatimir.
— Epir pĕr turra ĕnenetpĕr. Muhamit pire üte kasma hušat', sysna ašne şime, ereh ĕşme hušmast'. Vilsen epir hĕrarămsempe yr kursa purnăpăr. Pire kašnine Muhamit 70 ytarajmi ilemlĕ hĕr parĕ. Ci ilemline sujlasa ilsen, purin ilemne te şavăn şine kuşarĕ. Văl vara pirĕn arăm pulĕ. Ku tĕncere hĕrarămsempe jeple vyl'asan ta jurat'. Ku tĕncere cuhăn şyn, unta ta cuhăn pulĕ. Ku tĕnceri pujan unta ta şav pujanah pulĕ, — tenĕ.
Istorik kalat': «Vĕsem şakăn pek jurăhsăr sămahsem tata numaj kalană ta, şyrma namăs», tet.
Ancah ta Vlatimir şak sămahsene pitĕ juratsa itlenĕ, tet. Văl hăj te hĕrarămsempe vyl'ama pitĕ juratnă, ancah üte kasmallipe sysna ašne şimelle marri unăn kămălne ytlaššijeh kajman. Ereh ĕşmelle mar teni vara pĕrre te juramarĕ, tet. Şavănpa ta Vlatimir pălharsene hirĕş: «ĕşkĕ - vyrăssen havasĕ, ĕşkĕsĕr purănma pultarassăm şuk», - tese kalarĕ tet te urăh nimĕn te kalaşmarĕ, tet.
1006 şulta Vlatimirpe pălharsem pĕr-pĕrinpe sutu-ilü tuma kalaşsa kilĕšnĕ.
1024 şulta Sustal' hulipe şĕrĕnce pitĕ văjlă pălhavpa vyşlăh pulnă. Vara vyrăssem Atăl tărăh Pălhar huline kajsa tulă tujannă ta vyşă vilesren hătălnă. 1088 şulta Atălpa Oka šyvĕ şince tavarpa şürenĕ văhătra pălhar huşisene şaratsa vĕlernĕšĕn pălharsem vyrăssem şine tapănsa Murom huline tytsa ilnĕ.
1107 şulta pălhar şarĕ Sustal' huline hupărlasa ilse tavrari jalsenci halăha numaj vĕlernĕ ancah Sustal'ri vyrăssem pălharsene hăjsene te vĕlerse pĕternĕ.
1117 şulta kăpcaksem (polovezsem) pălharsem patne pynă. Ancah pălhar empijĕ vĕsene narkămăš parsa vĕlernĕ. jurij Tolkorukij Sustal' şĕrĕnce şĕnĕ hulasem tună cuhne şav hulasene purănma pălhar şynnisem te pyrsa vyrnaşnă. Pălharsemeh Sustal' şĕrĕnce maştăr pulsa ta şürenĕ. Vĕsem vyrăssene cirkü numaj lartsa pană. jurij yvălĕn Antrej Pokol'upskijĕn arămĕ te pălhar hĕrĕ pulnă. Un cuhneh căvaš hĕrĕsem majrasencen ilemlĕreh pulnă-mĕn. Vyrăs patši ytarajmasăr majrisene părahsa căvaš hĕrne kaca ilnĕ.
1120 şulta jurij pălharsen şarne şĕmĕrse kĕrse numajăšne tytkăna ilnĕ, ancah 1129 şulta mĕnpur vyrăs şĕrĕnce văjlă vyşlăh pulnă. Vara pălharsem Atălpa Oka tărăh vyrăs hulisene tyră turttarsa tărsa vilĕmren hătarnă. Pălharsen ĕmpĕvĕ te, hăjne sijen tunine mansa, jurije valli hăj temen cuhlĕ tyră jană. jurij ku tyrra ilsen, pitĕ havaslannă, pălharsen ĕmpine valli parnepe tĕrlĕ lajăh japalasem, tăla, yltănlă-kĕmĕllĕ uka (parca), pula šămmi jană.
1164 şulta Antrej Pokol'upskij pălhar şarne pitĕ hytă şapsa arkatnă. Un cuhne pălharsene ĕmpijĕ te aran tarsa hătălnă. Vara vyrăssem pălhar şĕrne kĕrse Prehimov huline tata pălharsen ytti numaj hulisene şuntarsa jană. Şak «savănăşlă» ĕşe asănsa epir, căvašsem, şurla ujăhĕn pĕrremĕš kunĕnce şulseren ujav tăvatpăr.
Pălhar hĕrĕn upăškin cunĕ şakănpa tulman. Văl 1172 şulta pălharsene şĕmĕrme hăjĕn yvălne Mstislava jană. Ancah Mstislava şĕnĕ ujav šuhăšlasa kălarma tură şyrman. Văl hăj te hăjĕn kukkăšĕncen aran tarsa hătălnă. Şakăntan kajran vara pălharsem hăjsem vyrăs şĕrne kĕrse Rasan'pe Murom şĕrĕsene şĕmĕrse tuhnă.
1184 şulta aslă kn'as' Vsevolot jurjevic pălharsene tavărma kajnă. Unpa pĕrle, tupăš pulassine sisse, tĕrlĕ ytti vyrăs kn'aşĕsem, kăpcak (hal'hi mišersen) şarĕ kajnă. Vara şak pysăk, hărušă şar, Kĕmĕllĕ pălhar şĕrne şĕmĕrse kĕrse Aslă Hulana (Pülĕre) hupărlasa ilnĕ. Ancah pălharsem te parănman. Vĕsem şakănta Vsevolotăn šăllĕne Isaslava amantsa vĕlernĕ.
Şakna kursan Vsevolot pălharsempe hăvărtrah kilĕšnĕ te kilne tavrănnă.
Ancah ta văl kilĕšse numaj tăman, 1186 şulpa 1205 şulsence tata ikĕ hukcen pălharsene şĕmĕrme şar jană.
1218 şulta pălharsem vyrăssencen Ust'uk huline turtsa ilnĕ. Vsevolot yvălĕ jurije hirĕş tavărma hăjĕn şarne jană. Vara vyrăssem 1220 şulta pălharsen Ošel huline şuntarsa jană.
Şakăntan vara vyrăssempe pălharsem numajccen kilĕšterse purănnă.
1229 şulta Aslă Hulara pălharsem măssăl'man tĕnne hurlanăšăn pĕr Avraamij jatlă pujan huşana asaplantarsa vĕlernĕ.
Vyrăssempe palharsem şapla şapăşkalasa ta, tuslaškalasa ta purănnă. Malašne mĕn pulassine nihăšĕ te pĕlmen. Puşĕ şince mĕn purri vĕsen kuşne kurănman. .
Vyrăs allince
1551 şulta Şilles Ivan (Ivan Krosnyj) patša Husana ilme pyrsan, căvaš halăhĕ un şarne şimĕş parsa tănă. Vărşă văhătĕnce căvašsencen hăš-pĕrisem Husan hanĕsem majlisem te pulnă. Ancah un pekkisem sahal pulnă. Yttisem purte vyrăs majlă pulsa vărşnă. Husana ilni şincen căvaš huššince pĕr kalav pur. (Şav kalava mana ĕmpikke şincen kalasa parakan pĕr yră căvaš Turinke Ulatimĕrĕ kalasa panăccĕ).
«Vyrăssem Husana ilnĕ cuhne cylajccen Kremle kĕrejmen. Ivan patša patne şav văhătra căvaš kĕslĕşi pynă tet. Hulana ilme pulăšma pulnă. Patša vara pulăšma irĕk pacĕ tet. Căvašĕ, kĕsline şaksa, cănkărtattarsa vyl'asa, hullen kăna Husan humi patne utsa kajrĕ tet. Căvaš kĕsline pitĕ hitre kalanăran, ăna purte itleme tytăncĕş tet. Căvaš Husan humi patne şitrĕ, tet. Untan hümĕ şumĕnce carănsa tatah cylajccen kĕsle kalarĕ, tet. Kajran kajalla tavrăncĕ tet. Vyrăssem unan utămĕsene šutlasa tănă, hümĕ patne şitme mĕn cuhlĕ utăm julnine pĕlnĕ, kajran şak vyrănta šătăk cavsa, hume ajne tar pickisem lartsa Husan humine sirpĕtse jacĕş tet».
Şakă căn pulnă-i, căn pulman-i, ancah ta 1552 şulhi jupa ujăhĕn ikkĕmĕšĕnce Ivan patša Husana ilnĕ. Hăjne pulăšnăšăn căvašsene tav tună, temĕn cuhlĕ caplă parne pană, ancah şakăn hyşşăn vara căvašsem vyrăssen alline kĕrse üknĕ. Vyrăs turisen hurri pulsa tănă. Lešsem tutarsencen mĕn ilejmennine pĕtĕmpeh căvašsencen puhnă. Căvaš şurămĕncen şicĕ tir harăs suni vyrăs ulpucĕsen jalanhi ĕşĕ pulnă. Căvašĕsem cas-casah cătajmasăr pĕccen te, ytti halăhsempe pĕrlešse te, păšal tytsa pălhavsene şĕklennĕ, ancah ta ussi pulajman. Pukacev văhătĕnce te, Sten'ka Rasin văhătĕnce te căvašsem şaksempe pĕrle pulnă. «Pukacev tuhrĕ te ikĕ jal, vişĕ jal urlă kaşrămăr. Untan vara kaşmalla mar prikas kilcĕ», tese kalasa parat' pĕr căvaš saltakĕ. Pukacev Husana ilnĕ cuhne unăn şarĕnce căvaš numaj pulnă, tet. Murkašri şĕrulmi pălhavĕnce te căvaš purincen ytlarah pulnă.
Vyrăssem căvašsempe jeple purănni şincen kalam-ši? Vyrăs salisem jalĕpe tărsa căvaš huššine uhutana şürenine, căvašsene şaratnine, pujan căvašsen kuparcisene vut şince hĕrtse, ukşine ăşta pytarnine kalattarnine astăvakan şynsem halicceneh numaj-ha. Tata vată şynsencen epĕ şakăn pek kalaşu iltnĕccĕ:
«Pĕr jala tăšmansem şĕmĕrse kilnĕ tet. Şakna pĕr hĕrarăm kurnă tet te şĕrle şynsene: «Hĕrĕn-arămĕn, tuhăr, sala vyrăsĕsem kasma kileşşĕ» tese kăškărsa văratsa şürenĕ, tet. Unccen te pulmarĕ tet, «šank» şaprĕş tet te hĕrarăm «păkălt» jăvansa ükrĕ tet».
«Upšurnăj kămantăna» vată căvašsem pitĕ avan astăvaşşĕ. Yjtsa pĕlĕr.
Tata şakă intereslĕ. Mĕnšĕn-ha ytti halăhsem kartišsĕreh purănaşşĕ. Căvaš kartišĕsen humisem hula humi pek tĕreklĕ, pitĕrkĕşĕsem ĕmĕr huşmalla mar. Cürecisem şyn pĕvĕncen şülereh te şyn puşĕ aran kĕmelle. Mĕnšĕn căvašsem kašnijeh kilĕnce hărtăpa kisten usrană-ši? Tata şakna ta kalamalla: mĕnšĕn căvašsem - «lutra vyrăs jal kasat'», tese tupmalli jumah šuhăšlasa kălarnă-ši? Mĕnšĕn «lutra căvaš» temen-ši? Mĕnšĕn pirĕn asattesem vyrăsa kursan kĕlet ajĕsene tarsa pytansa şürenĕ-ši?
Epĕ şaksene pĕlejmestep. Pĕlme kirlĕ te mar. Mană căvašsem vyrăs alline kĕriccen jeple purănni pirki kăna şyras kiletcĕ. Vyrăs alline kĕrsen jeple purănni - maltan pysăk pĕlü ilnĕ căvašsem, 1905 şulhi pălhav, Timofej Nikolajevic şincen, ăna tytsa parsan Kiril Mal'zev jeple hăjne haj păšalpa perĕnse vilni şincen tata urăh japalasem şincen ytti şynsem şyrccăr.
Epĕ ku istorije şyrma carănas terĕm. julaškincen, savnă halăhăm, sana yră sunatăp. Ĕmĕrĕnte numaj cap kurtăn, ancah măškălpa tertne te purincen ytla kurtăn.
Pĕrlešse purănnă cuhne văjlă pultăn. Mĕnpur tĕncene cĕtretse tătăn. Asna-puşna kătartma văhăt şitsen, san ăsu-capu şincen mĕnpur tĕnce pĕlcĕ, căvašpa căvaš ujrăla puşlasan mĕnpur tĕnceri halăh huššine salansa pĕtrĕn, tăkănsa kajrăn. Tĕnce măškălĕ pultăn, hurlăhlă pultăn.
Ej, Turrăm. Şülti pĕr Tură! Căvaš halăhne ĕmĕr usra, ku taranccen cătnine kura malašne ăna pĕtme an par! Avalhi văhătra yrrine kurmanskere, halĕ, irĕk samanara, savănăş kătart. Văl salansa, ytti halăhsem huššince jăltah tăkănkalasa pĕtesren hătarsa tăr ăna! Sehĕrlĕ văhătra cunne jernĕ cirĕsene yrălăh kătartsa türlet.
