Ej, Şülti Tură, Aslă Tură, Căvaš Turri! Şĕr şince pĕr pek kurăk şuk, pĕr pek jyvăş şuk, pĕr pek şyn şuk, pĕr pek halăh şuk. Kašnin hăjĕn săn-săpacĕ, cunĕ, hăjne syhlakan Turri. Căvaš şynnin te şavah.
Ej, man Turrăm! Sana kürentereken sahal mar tupăncĕ. Esĕ pĕrten-pĕrre pulsa pirĕn pata tĕrlĕ jatpa kiltĕn. Sanran: Hĕvel turrincen, Ujăh turrincen, Şĕr turrincen, Šyv turrincen kulcĕş! Hăjsen turri şyn jevĕrlĕ pulnipe muhtancĕş. Căvaš šutlat' urăhla: şyn văl nihaşan ta Tură šajne şĕklenejmest. Şynran Tură tuma kirlĕ mar. Căvaš Turri hăjne jevĕr — kašnine purnăş parsa pulăšsa pyrakan, usalran syhlakan hăvat, halăh hütlĕhĕ, tĕrekĕ. Căvaš valli Căvaš Turri pur.
* * *
Ej, türĕ Turrămăr! Esĕ pire ĕmĕr-ĕmĕr ĕnenĕve, ĕmĕte, juratăva cĕrere uprasa yrlăh şulĕ şine tuhma vĕrentse pyratăn, văjna-halna šellemestĕn. Epir vara San parhatarna tivĕş şynsem pulajmarămăr.
Numaj šutlarăm, puşăma vatrăm: mĕnšĕn-ha şakă şută tĕncere telejsĕrrisem şav teri jyšlăn? Pĕrisem kalarĕş — šăpamăr şapla, teprisem — samanana hurlarĕş. Epĕ vara šutlatăp urăhla: ci telejsĕrrisem Sana, hamăr Turrămăra mannisem. Un pekkisen mulĕ te, sumlă jacĕ te pulĕ, telejĕ — ajkkine tărsa julĕ.
Yră Turrămăr, San tivletüsĕr epir nihăşan ta parhatar kuras şuk.
* * *
Ej, Căvaš Turri! Kamsem-ha vĕsem Sana kürentereken jĕksĕksem?
Sana tirkeşşĕ, Sana sivĕleşşĕ căvašlăhran părănnisem, tăvan halăhne mannisem, usal ĕşpe şylăha kĕnisem, urăh halăh turrine puşşapakansem. Şyn văl şapla: mĕn cuhlĕ şylăhĕ numajrah, şavăn cuhlĕ Turăran ajakkarah. Ăna Tură kirlĕ mar. Esĕ şuk pulsan javaplăh ta şuk, irtĕhse purănma irĕklĕ. Ăšra usal syvlăš huşalanat', şynlăh manăşa julat'. Sana ĕnenmen şyn kĕşeh Esrel curine şavrănat'.
* * *
Ej, Tură! Epir San umra ajăplă. Şapah San yrlăhna, juratăvna tivĕş. Pirĕn urăh Tură şuk, Sanăn ta urăh halăh şuk. Epir te, Esĕ te pĕr hujhăpa, pĕr asappa, pĕr savănăşpa purănatpăr. Tivĕşeh mar pulsan ta, San şumra hütlĕh šyratpăr. Kaşar pire, ajvan acusene. Hăv hăvatna an šelle, hajarlăhna an pusar, halăha sijenleken sutăncăksene an hĕrhen. Şuntar vĕsene, pĕter vĕsene, purlăh săptărsa pirĕnten kulsa purănakansene. Şavsene pulah pĕrlĕh şuk. Tĕp tu vĕsene. Ütne te căvaš şĕrĕ an jyšăntăr, vyşă şăhansem, jytăsempe šakkalsem şise jaccăr. San hajarlăhu ytlarah usal văjsem valli pultăr.
* * *
Ej, Căvaš Turri! Epir kunta purte curasem, urăh tură tarşisem. Pirĕn purnăşămăr hamăršăn mar, ytlarah jut şynšăn. Pire kasrĕş, vaklarĕş, pajlasa pĕtercĕş. Epir halĕ sapsa jană părşa pek. Pirĕn suransem pajan ta junăhsa tăraşşĕ. Culman, Şarămsan, Sĕve, Şaval, Atăl tărăh šyv mar, pirĕn kuşşulĕ juhatj.
Ej, Turăşăm, hăşan pire pĕrlešterse pĕr halăh tăvăn-ši, pĕr tĕllevpe, pĕr ĕmĕtpe purănma vĕrentĕn-ši? Hĕrhensem pire, ajvansene, curalăh tujămĕncen hătăša pĕlmenskersene. An părah pire, pulăš pire, tĕrek par pire. Sansăr puşne huta kĕreken pulas şuk.
* * *
Ej, Căvaš Turri! Kaşar pire. Ultalannă epir. Hamăra păhăntarnă halăh hyşşăn kajsa telejlĕ pulatpăr tese šutlană. Šannă kajăk jăvara pulmarĕ, yrlăh şulĕ şine ükejmerĕmĕr. Jyšlă halăh ăslă pul' tenĕccĕ. Şuk, hăj te arpašănsa kajrĕ; yttisene hĕstereken halăh telejlĕ mar ikken. Ăna hiseplemi, kurajmi pulcĕş. Hăvna pusmărlakana ăştan juratma hal şiterĕn.
Ej, Căvaš Turri, an părah pire. Şyn hyşşăn kajsa hamăr şula şuhatrămăr, Sana kürentertĕmĕr. Kaşar pire, mĕskĕnsene. Esĕ hăvăn ajvan acusem şine hajarlăh jarsan ta, epir ăna juratsa şapni vyrănne kăna jyšănăpăr. Aššĕ acisene tăna kĕrtse ilni japăh japala mar.
* * *
Ej, Aslă Tură! Pirĕn şylăh şüpşi kalama şuk pysăk. Ma tesen attemĕrsen şylăhĕ te pirĕn şine kaplansa ükrĕ. Tüsmelle jentĕ. Sanran şămăllăh yjtmastpăr, tĕrĕslĕhe tĕpe hursa sut tu pire, tăna kĕrt, urăltar. Epir purne te cătsa irtterme hatĕr. Pirĕn halĕ pĕrten-pĕr tĕllev — numaj şul hušši puhănnă şylăha acamărsene parsa hăvarsa vĕsen purnăşne jyvărlatas marccĕ. Ej, Aslă Tură, tasalăva pirĕnten puşlasam, kăvar şince şarran tašlattarsa cunămărti usal syvlăša sillese kălarsam. Tasalu şulĕncen părănakan căvašsem tupănsan, vĕsene an hĕrhen. Sana hirĕşle şyn nihăşan ta telejlĕ pulajmĕ, upăškasăr je arămsăr tărsa julĕ, acisem tarsa şürĕş, jacĕ te pĕr sypăkranah şĕr şincen şuhalĕ.
* * *
Ej, Tură! Tem cuhlĕ şine tărsa aksassăn ta, vyrmalli sahal. Căvašlăh anince ytlarah puš pucah kăna. Nacarlansa şitnĕ epĕr, ĕlĕkhi ulăplăh ta sĕvĕrĕlse pĕtnĕ, hĕş tytma ta mannă. Kun pekeh pulsan umri şută pacah sünes hărušlăh pur: tavrana hura pĕlĕt huplasa ilĕ te pĕrne-pĕri pallajmi pulăpăr, căvaš kamne manăpăr.
Ej, Turăşăm, Sanăn pulăšăvu pire pajan kirlĕ, yranhi — kaja julni pulĕ. Văhătra pană pulăšu pĕcĕkşĕ kăna ta, şapah julsa pană pysăk pulăšuran paharah. Şav teri jyvăr pire. Šătăksene te altsa hună, hamărah cavtarcĕş; tĕkse jaras teken te kĕtüpeh. Tünse kajsan tăprapa vitme hatĕrrisem te căvašsemeh, tăšman şumĕnce jăpăltatsa tăraşşĕ.
Ej, Turrăm, esĕ maltan şavsene asărha, šalkăm şaptarsa allisene kĕreşe tytajmi tu. Mana vara şav šătăka tăšmana tĕkse jama pulăš.
* * *
Ej, Căvaš Turri! Epir, Sana păhănma mannă şynsem, şak yră ĕşe mĕnle tumalline te pĕlmestpĕr vĕt-ha; ăs par pire, vĕrent pire. San umănta epir upalense şurenĕ hyşşăn tin şeş ura şine tănă aca jevĕr kăna. Cunămăr ta pirĕn hamărăn pek mar, urăh tură huşalanni sisĕnet. Mĕnle purănmalline te vălah vĕrentse pycĕ. Şipuşăma jakatrămăr, kapăr şurtsem lartrămăr, cun tasalăhĕ pirki šutlamarămăr, pĕr-pĕrinpe şapăşsa, ĕşkĕpele irtĕhse căvaš jăhne havšatrămăr, šujttan curi pulsa tătămăr.
Ej, Turrăm, căvaš cunne tavărsa parsa hăvna păhănma vĕrent pire, sapalansa kajnă surăhsene. Pire pajan Aslă Kĕtuşĕ kirlĕ.
* * *
Ej, Căvaš Turri! Sana hurlakan, Sanran kulakan nihăşan ta mana şyvăh şyn pulas şuk. Epĕ vĕsencen jĕrĕnse kăna irtse kajatăp. Hărušă vĕsem, ütĕncen sivĕ tapsa tărat', kuşĕncen — hajarlăh, cĕlhincen — narkămăš. Savănăşĕ te vĕsen pĕrre kăna — căvaša săhsa suranlatassi. Văjlisencen vara aja jarasla hăraşşĕ. Vĕsemšĕn ci lajăhhi — ajvan ta sutăncăk căvaš; şavna muhtaşşĕ, şĕkleşşĕ, caplă pukan şine lartsa hăjsen jurrine jurlattaraşşĕ; căvaš căvašpa hirĕşnine kursan, şapăşu şulămĕnce şunsa kajccăr tese juman vutti pyra-pyra părahaşşĕ. Urăhlarahhisem te şuk mar: jăl-jăl kulsa kalaşaşşĕ, căvaš hutne kĕrem pekki tăvaşşĕ, halăh tună purlăha Muskava je Husana ăsatsa purănaşşĕ. Ukşi ăşta kajnine epir nihăşan ta pĕles şuk. Şak şynsene, pallah, Căvaš Turri kirlĕ mar. Vĕsen cunĕ tahşanah şicĕ juta sutănnă. An hĕrhen Es vĕsene, pujanlăhpa cyhănma ukşa murĕ jarsa par.
***
Ej, purne te kursa tărakan Turrămăr! Sana hiseplemen, Sanran hăraman şynran tem te kĕtme pulat'. Văl hăjne păhsa şitĕnternĕ şynna ta tytsa silleme hatĕr. Şakăntan japăhhi, şakăntan irsĕrri pulas ta şuk.
Şynsem, pallah, kuraşşĕ, cys şukkine pĕleşşĕ; kašnijeh ăšra sut tăvat', tĕlĕnnine pĕlteret. Ancah şyn sămahhi şynna türletejmest. San tĕrĕslehu, San hăvatu kăna purne te vyrăna lartma pultarat'. Esĕ aslă, Esĕ văjlă, pĕr Sana kăna šanatpăr.
* * *
Căvaš Turri — tĕrĕs Tură. Epir şynlăha şuhatnăšăn, namăsa mansa vărăpa, ĕşkĕpe irtĕhnĕšĕn Turrămăr ajăplă mar. Hamăr japăh şynsem pultămăr: cĕremĕrsem — usal jăvi, puşămărsem — tăšman curi. Pire pulăšma ta maj şuk, hamăra yră sunakansene te ănlanmastpăr, jyšănmastpăr. Aslă ta săvaplă şynran părănatpăr. Pire usalli, hajarri, hamăra nuhajkkapa hĕrtse tărakanni şyvăh. Ma tesen epir yră ta irĕklĕ purnăşa kurman. Pirĕnpe pajan pukanelle vyl'aşşĕ, pĕr-pĕrinpe hirĕştereşşĕ, căvašsene hăjsen ăslă yvălĕ-hĕrĕncen păra-păra jaraşşĕ.
Hăjĕncen hăj jutšănakan căvaša Tură ta pulăšajas şuk. Yrlăha parhatarlăn jyšănma şynlăh kirlĕ.
* * *
Ej, Turăşăm! Mĕnšĕn pirĕn ăraskalămăr şapla pulcĕ-ši? Nivušlĕ San umănti şylăhămăr şav teri pysăk? Mĕnšĕn văhătra huta kĕrejmerĕn?
Halĕ epir kam? Ytti halăhsene jyšlanma pulăšakansem kăna. Kašni şulah ytti halăhsene pinšer yvăl-hĕr paratpăr; tav sămahĕ vyrănne vara căvašlăhšăn şunakansene cukmarpa tărslattarnine kăna kuratpăr. Yttisem jenne turtănsa cylajăšne pulăšrămăr, pĕtesren şălsa hăvartămăr.
Pirĕn purnăş sĕtkenne yttisem ĕmsen te tipse larmarămăr, jata şuhatmarămăr. Tĕlĕnmelle halăh epir, tonor šutĕnce pulsan ta tytănsa tăratpăr. Numajlăha-ši? Yră Turrăm, Sanpa kilĕšüllĕ purănsan ĕmĕr vărăm pulassine pĕletĕp-ha. Şakna yttisem tavşărsa ilejĕş-ši?
* * *
Ej, Tură! Pulăš pire, jertüşĕsĕr, patšasăr tărsa julnă halăha. Sapalansa kajnă kĕtüri pek kašni utat' hăj şulĕpe, ancah telejne tupĕ-ši?
Pur-ha jăh puşlăhĕ Ulăp, ancah pajan pirĕnpe mar. Văl vilĕmsĕr. Amansan ta ucĕ hăvărt türlenet. Taşta vărttăn şĕrte pirĕn tăšmansem Ulăp şumne şyvărttarakan kurăk hursa tăraşşĕ. Şavănpa văl tărajmast', pire pulăšma kilejmest. Văl pur cuhne epir irĕklĕccĕ, syvlăhlăccĕ, ilemlĕccĕ; erehpe te irtĕhmen, vără ĕşne te pĕlmen. Epir pulnă hamăr pek.
Ej, yră Attemĕr, vărat hăvăn ci pattăr yvălna, şĕršer şul hušši şyvărakan Ulăpa. Epir ăna itlĕpĕr, kar! tărsa un hyşşăn utăpăr.
* * *
Ej, Turrăm! Esĕ mana mĕn purripe şyrlahma vĕrentrĕn, yră tujăm parnelerĕn.
Yttisen pujanlăhne, capne ămsanmarăm. Ham purnăşa hamah jĕrkelese pytăm: suhalarăm, akrăm, kĕrkunne vyrsa puştartăm. Vyrnă cuhne savăntăm, ĕşĕmre ham sănăma kurtăm. Ytlarah cun şimĕşĕ üstertĕm, şynsene parnelerĕm. Yră kămăllisem savăncĕş, tav sămahĕ kalarĕş. Pĕrisem vara kuş umĕnce yrlarĕş, irtse kajsan — hurlarĕş, kĕvĕşrĕş. Kamsem şapla tetĕn-i? Hăjsene hăjsem muhtasa kalaşakansem.
Ej, Turrăm, tĕrĕslĕh Huşi! Cănlăha ta Sanra şeş kuratăp, ĕşĕme kura haklassa šanatăp.
* * *
Ej, Tură, kaşar pire. Purănma pĕlejmerĕmĕr, pĕrne-pĕri sivlese sijen kăna turămăr. Pire hamărtan yjtmasărah şapăşăva kĕrtse jacĕş, purlăh turtsa ilme, şyn vĕlerme vĕrentrĕş. Turăsăr şĕršyv tăvatpăr tese tasa cunsene hĕn kătartrĕş, aššĕpe yvălne, piccĕšpe šăllĕne hirĕşterse jacĕş, şyn purnăşĕ jünelse pycĕ, nime tăman japala pek kăna tărsa julcĕ. Hura halăh valli nişta ta hütlĕh şuk. Patšalăh yrlăhĕ căvaša ĕşletterse pujakansem valli kăna pulcĕ. Epir pajan hamăr kilte te huşa mar, kăkăr tullin syvlama ta, şăvar tullin kalaşma ta irĕk şuk. Ej, Turrăm, puşămăra şĕkleme, hamărăn patšalăha tusa huma văj par pire.
* * *
Ej, Tură! Irsĕr şynna sut tuma San hăvatu şiteteh. Şakna kurtăm ham kuşpah, şyvăh şynnăn šăpinceh.
Itlemerĕ văl mana, pit şămăllăn părăncĕ hamăr halăh jălincen. Căvaš jurri janramarĕ, căvaš tašši kurănmarĕ unăn šavlă tujĕnce. Amăšĕ căvašla pil panine kinĕ ănlanmarĕ, vată şynnăn sămahne itleken te pulmarĕ. Šăpah şavă samantra yvălne văl şuhatrĕ, cĕri hytă yratnipe kuşne šăla-šăla tuhsa utrĕ kilnelle. «Asanne» teken mănuksem şav şemjere kurănmarĕş. Purănnăşem aššĕ te tuhsa pycĕ hisepren. Tem pek şine tărsan ta cărsăr üsrĕş acisem, şurma vyrăs pulnišĕn păšărhancĕş kunseren, aššĕ pană yrlăha pĕlejmerĕş haklama, cas vĕrencĕş usala. Pĕri larat' tĕrmere, tepri jalan ĕşkĕre. Purnăş şapla takănnišĕn arămĕ ajăplat' upăškine, nacar jăhran pultăn tese hurlantarat' kašni kun. Şapla kirlĕ te ăna, jăhne mannă căvaša.
* * *
Ej, Turăşăm! Hăv halăhna cătămlăh par. Căvašăn tĕnce umĕnce parăm şuk: şyn allinci şăkăra turtsa ilmen, vutpa-hĕşpe pusmărlasa yttisene nuša kătartman, hăj kilĕncen hăvalasa jaman, vărşassine mar, ĕşlĕ purnăşa mala hună. Şavăn pek pulma pire Esĕ tusa jană. Ancah temšĕn tĕncere căvaša ănlanas teken sahal, unăn yră kămălne asărhamarĕş, purănma vĕrentrĕş urăhla, cărsăr halăh jălipe. Usallansa pytămăr, ereh ăšne putrămăr, jarsa parakansene yrlasa muhtav jurri jurlarămăr. Hăj halăhne erehpe šăvarakan patšalăh pire valli mar, vărşăpa alhasakan halăh pirĕn tus mar.
Ej, Tură, şavăn pek küršĕsene pirĕnten părsa jar. Pĕter vĕsene. Pire hamăr pek purănma pulăš, hamăršăn kĕrešme văj-hal par.
* * *
Ej, Căvaš Turri! San umănta sămah cĕnme hăjulăh şiternĕšĕn kaşar mana. Cătajmarăm, nikam kalamannine kalas terĕm. Turăsene, halăhsene hirĕşterse jarakansem epir mar. Pirĕn un pek jăla şuk.
Hăj Turrine mala hurakansem pulcĕş jevrejsem. jutran tapsa kilse vyrănti halăha hĕsrĕş, şĕrne turtsa ilcĕş. Mĕnšĕn şapla tăvatăr tesen, epir Tură sujlasa ilnĕ halăh şynnisem terĕş. Şak sămah yttisene kilĕšmerĕ. Ma tesen Tură sujlasa ilmen halăh şuk. Kašni halăhăn hăjĕn Turri pur. Pire vara Esĕ sujlasa ilnĕ. Sanran asli, Sanran yrri pirĕnšĕn urăh nikam ta şuk. Căvaša syhlat' Căvaš Turri. Epir Sana šanatpăr, Sanran hütlĕh kĕtetpĕr. Jănăš utăm tusassăn, Esĕ pire an hĕrhen, hăvatna jarsa vĕrentse il.
* * *
Căvaš Turri, kaşar mana. Şamrăk pulnă, ajvan üsnĕ, ultavşăsen sămahne te ĕnenne.
Man umra jut halăh turrine muhtarĕş, hăjsempe pĕrle ăna kĕltuma cĕncĕş. Epĕ vaskamarăm, ikkĕlense purăntăm. Esĕ purrine vara pĕltĕm kajarah. Sănarăm halăh purnăşne, un hujhipe-sujhine, ujrăm şynsen asapne, ănlantăm căn căvašăn telejne. Ĕnentĕm vara pirĕn hamărăn Tură purrine, căvaša Căvaš Turri kăna hütĕleme pultarnine.
Nuši căvašăn pit numaj. Ancah ajăpĕ Sanra mar. Ajăpĕ păsăk căvašsem Sana hirĕşle ĕşsem tunince.
***
Man şăvartan kirevser sămah tuhman, kalama ta pĕlmestĕp. jarsa pană erehe te tuta patne tytmarăm. Manran kulcĕş, ajvan vyrănne hucĕş. Pirus turtmanni te, ereh ĕşmenni te pysăk şitmenlĕh ikken. Pĕr kun siktermesĕr şürerĕm ĕşe, yrra, ileme vĕrentrĕm şamrăksene. Mana sivĕlerĕş, hăvalasa jacĕş, usalpa tav turĕş. Tasa şynran hărarĕş, suja sămahpa varalama tărăšrĕş.
Kurtăm epĕ puşlăhsem irtĕhnine, ultavpa purănnine, mihhi-mihhipe ukşa săptărnine, tarşisene vyşă tytnine. Şakna kalarăm hăjsene, uşşăn pĕltertĕm şynsene. Kalleh, av, kulcĕş pĕrisem, ylhancĕş pulĕ teprisem. Ancah cĕrem man yratmarĕ, tasaltăm epĕ jăh-ahran, hama vĕşertrĕm kapkănran.
Ej, Turăşăm! Esĕ şakna kurtăn, man huta kĕtĕn, tăšman şulne pülse utajmi turăn. Şuk, epĕ şakănšăn hĕpĕrtemestĕp, hĕrhenetĕp kăna hurajun usalsene.
* * *
Ej, Tură! Jyšlanma pulăš pire, ĕrcevlĕh par. Hĕsĕr hĕrarăm an pultăr, arsem syvlăhlă ta hastar şitĕnccĕr.
Acamărsene patšalăhšăn kăna mar, hamăra valli şuratar, yrălăhpa, juratupa üsterer. Pĕr aca văl aca mar, ikĕ aca — şur aca, vişĕ aca — căn aca. Pirĕnšĕn pajan kašni aca haklă, kašni vilĕm pysăk şuhatu. Aca amăšne muhtar, tav sămahĕ kalar, căn-căn căvaš şitĕnterme pulăšar.
Yrălăhne Sanran yjtrăm-ha, ancah ăšra kanlĕh şuk. Pĕrle savănsa purănma pirĕn hamărăn aslă Şĕršyv şuk. Căvaš şĕrne kassa vaklană, halăhne te pajlană. Pĕr Turăpa, pĕr tĕllevpe purănmasăr epir telejlĕ pulas şuk.
Şĕnĕ ăru üsterme pire Esĕ văj-hal par, acamărsen puşĕ şine hăjulăh, hastarlăh jar.
* * *
Ej, Tură! Mana tĕrĕs şulpa utma şav teri jyvărrine kuratăn pulĕ. Pur şĕrte te kĕvĕş cunsem, ura huma hătlanakansem. Mĕn tumalline te pĕlmestĕp. Mĕnšĕn hajarlăhăm şav teri sahal-ši? Ten, ăna Esĕ hušsa parăn? Ten, hajar pulma kirleh te mar? Pĕlmestĕp. Man pĕrtte harkašas kilmest, şapăşas kilmest. Man ĕşlescĕ, savănascĕ, şut tĕnce ilemĕpe, juratu ăššipele kilense purănascĕ.
Esĕ man hajarlăha văjlatsan, epĕ ăna ham tăšmansempe şapăşnă şĕre mar, halăh tăšmanĕsene tĕp tună şĕre jarăttăm. Halăhămăr telejsĕr cuhne ujrăm căvaš telejĕ nime te tămast'.
* * *
Ej, Tură! Măjăr, jĕkel parakan jyvăşsene kassa tăksan urăh vărman pulas şuk; acamărsene sumsăr vărşa jani ărăva sijen küni mar-i-ha? Unta vileşşĕ văj-pittisem, ci syvlăhlisem, ci ilemlisem, aca aššĕ pulsa ărăva văjlatma hatĕrrisem. Vărşăran tavrănaşşĕ amannisem, hărušlăhra cunne susărlantarnisem. Tăšman kulli temšĕn-şke ytlarah căvaša tivet. Pĕrten-pĕr saltak vilsen te — văl ta pulin căvašah, yttisem hušnipele puşne hurat' inşetre.
Pirĕn purnăş jĕrkipe vărşă pacah kirlĕ mar. Căvaš Turri hušnipe pirĕn pattărlăh — ĕşre, purnăş şurtne kupalană şĕrte. Ancah pătrancăk tĕnce ĕşlet pire hirĕşle. Şurt lartakan căvašăn mĕnšĕn păšal tytmalla? Manăn yră halăhăm şyn vĕlerme şuralman. Kaşar pire, Turrămăr, şakă ci irsĕr ĕşe hamăr irĕkpe tuman.
* * *
Şyn val hajpe haj samaj kămăllă ikken. Pĕr kahal ta hăjne kahal şyn vyrănne humast', ultalakan ta, usal tăvakan ta şavah: japăh ĕş tăvatăp temest. Ĕşke jarănnă şyn ta hăjne cerkke tĕpne putnisen šutne kĕrtmest, şynna usal sămahpa kürentereken te hăjne avanah tujat', unšăn namăs-simĕs şuk. Tepĕr cuhne şak şynsemeh Tură pirki puplešeş. Ancah mĕnle Turra asa ileşşĕ-ši? Căvašsenne mar pul' şav. Hamăr Turra ĕnensen şak şynsem tahşanah tĕrĕs şula tuhăccĕş. Un yrlăhĕ purne te şitet, temle jyvărlăhran ta şălat'.
* * *
Ej, Tură! San jatna kirlĕ-kirlĕ mar şĕrte asănsa şylăha kĕres marccĕ. Ultalasa je vărlasa tupnă ukşapa lartnă pürtre kĕltuni, varti pĕcĕk pepkene tuhtăr pulăšnipe vĕlernĕ hyşşăn syvlăh yjtni, şyn vĕlernĕšĕn suta şaklansan şălănăş šyrasa tarhaslani, tepĕr halăha păhăntarsa cura tăvas tĕllevpe vărşă puşlană patša şĕnterü yjtni «tură» sămahpa vyl'avlă usă kurni şeş.
Tură jatne vyrănsăr asănsa hamărăn yră Syhlavşa kurenteres marccĕ.
* * *
Takama ta kurtăm, takampa ta kalaşrăm. Şyn văl hăj pirki japăh šutlamast', hăjpe hăj kămăllă. Yttisem ăna mĕnlereh hak pani kăna kanăş pamast', jalanah şitelĕkser pek tujănat', yrlanine, muhtanine iltes kilet. Ancah halăh pĕtĕmpeh kurat': hăj patne yră kămălpa şyvharnă şynsencen mĕn kirline săptărsa ilnĕ hyşşăn vĕsencen hăvărt părănsa utnine te, tăvan piccĕšne pytarma pymannine te, pĕrmajah şăhav şyrsa şynsene tertlenternine te, kilĕnce kilĕšülĕh şukkine te, ukşašăn amăšne sutma hatĕrrine te...
Şavnaškal şyn ta, juratu tujămĕ mĕnline pĕlmensker, pulat' ikken. Mĕnšĕn cunĕ şav teri cuhăn-ši, sivĕ-ši? Mĕnšĕn purnăşra hăjne şeş kurat'-ši? Turra pacah mannăran mar-ši?
* * *
Ej, Turăşăm! Tavah sana kăštah mana ta pultarulăh panăšăn. Epe unpa usă kurma pĕltĕm-ši, pĕlejmerĕm-ši? Ancah pĕrmaj tărăšrăm, pĕr kanmasăr ĕşlerĕm, yvănnine pĕlmerĕm. Tăvan jalpa hulana, juratnă halăhăma, Căvaš Şĕrne muhtasa jurăsem ep jurlarăm, şĕršer-pinšer şamrăka aslă şula kălartăm. jurlarăm juratu şincen, irĕklĕh şincen, asa iltertĕm şynsene ĕmĕr sakki sarlaka ta, ĕmĕrĕ pit kĕskine, telej ală şupsa tănă cuh, purnăş şulĕ takăr cuh tussene, tăvansene tav tuma manmalla marrine, hamăr Ulăp jăhĕncen pulnine, căvaš cysne alla hĕş tytsa hutĕlenĕ pattărsene jalanah asra tytmalline.
Yră şynsem şakna jyšăncĕş, tav sămahne tivĕşrĕm. Tăšmansem vĕcĕhse şürerĕş, ura huma hătlancĕş — vĕsen ĕş tuhmarĕ. Şakă purte kilcĕ es pulăšnipe. Tavah sana, yră Turrămăr!
* * *
Ej, Şülti Tură! Pĕtĕm yrri-lajăhhi Esĕ pulăšnipe pulsa pycĕ. Epĕ tĕrĕssine kalarăm, ultavlă ĕş tusa cap šyrakansene pitlerĕm, yltăn-kĕmĕlšĕn sutănmarăm. Căn sămah kilĕšmerĕ. Vĕsem vyşă şăhan pek pĕr şĕre puhănsa kavar turĕş, jatăma tikĕtpe varalama hătlancĕş. Ancah ĕşĕ tuhmarĕ, hăjsemeh şyn kullijĕ pulcĕş: pĕrisem tĕrmere şĕrcĕş, teprisene šalkăm şaprĕ, vişşĕmĕšsem katăka tuhsa süpĕltetse şüreşşĕ, tĕnce asapne kuraşşĕ. Eh, mĕskensem-curasem. Mĕnšĕnne cuhlaşşĕ-ši? Căvaš Turri kurat' şav, tasa şynna tapănnăšăn hajarlăhne hĕrhenmest. Şapla pultăr jalanah.
* * *
Ej, Turăşăm! Man halăhăma syhla, un junne săvăs pek ĕmse purănakansene aşa şaptarsa şuntar. Ĕşlemen şyn sĕtelĕ şince şăkăr-tăvar an pultăr. Căvaš hĕrarămne imşam tună şĕre kĕrte-kĕrte jarakanăn aci cirlĕ şuraltăr; căvaš allincen turtsa ilnĕ cĕlĕ pyrne lartăr; ultavpa puhnă purlăh takăntarsa pytăr; huşisene pĕr-pĕrinpe hirĕşterse cĕr tamăka ăsattăr.
Ej, Căvaš Turri, şakna Sansăr puşne urăh nikam ta tăvajas şuk. Epir hamăr halsăr, cirlĕ şyn šajĕnce kăna. Pire kašni kunah alăran şapsa tăraşşĕ, tepĕr cuh — jăhtašsem şine tănipeh. Pulăš pire. Sanpa pĕrle văjlărah pulassa šanatpăr. Tăšmanšăn hăv hăvatna an hĕrhen.
***
Ej, Turăşăm! Mĕnšĕn lekrĕm-ši usal ĕş tuma puhănnisem huššine; mĕnšĕn ală şĕklerĕm-ši pultarullă kacca Turra ĕneneken hĕre juratnăšăn institutran kălarsa jama; mĕnšĕn hirĕş tămarăm-ši syvlăh japăhhipe kolhos ĕşne tuhajmanšăn vişĕ acallă hĕrarămăn pahcine kassa ilnĕ cuhne; mĕnšĕn nimĕn te šarlamarăm-ši aca amăšĕ pulma hatĕr şamrăk arămsene protivokas tăhăntarsa narkămăšlă zeha kĕrtse jană cuhne? Şilentertĕm epĕ şakna kursa tărakan Turrămăra.
Usal ĕşe uškănpa tusa pyrassi nimeh te mar ikken. Cun yratăvĕ te sisĕnmest; jălana kĕrse pynăşemĕn usal ĕş pek te tujănmast'.
Ej, Turăşăm, mĕnšĕn mana carmarăn-ši, allămran hyt şapmarăn-ši? Pĕr alline tatsan ta nimeh marccĕ, cunăm tasa julatcĕ.
* * *
Ej, Turăşăm! Sana jalanah asra tytmalla: hajarlăh kaplansa kilnĕ cuhne usal ĕş tusa şylăha kĕresren, savănăşlă văhătra ytlašši irtĕhse kajasran. Şuk şav, purnăş sikkipe pynă cuhne Sana casah manatpăr, hamăra Tură vyrănne huma ta hatĕr. Kuntan pysăk şylăh şuk ta pul'. jurat'-ha, hujhă-sujhă Sana asa ilterseh tărat', şynna hăj vyrănne lartat'.
* * *
Ej, Tură! Nivušlĕ man purnăşăm malašne te hal'hi pekeh kartran tuhnă şynsem huššince irtse pyrĕ? Halăhĕ jyšlă, jĕrkellĕ şyn sahal: pĕri ĕşkĕpe irtĕhet, tepri cavsa tavărsa ĕşles vyrănne vărra şüret; pĕri ultavpa pujat', tepri pĕr tenkĕšĕn şyn vĕlerme hatĕr; pĕri aci-păcine mannă, tepri — aššĕ-amăšne; pĕri căvaš kilĕnce te hăj urăh halăh şynni pulnišĕn kappajlansa şüret, tepri Căvaš Turrine asa iltersen kuşne carsa tavlašat', căvašăn hăj Turri pulma pultarajmast' tet. Pire cuhănlatasšăn, Turăsăr halăh tăvasšăn, urăh turra păhăntarsa ĕmĕrlĕheh cura šutĕnce usrasšăn.
Ăşta purănatăp-ši vara epĕ? Căvaš şĕršyvĕnceh-ši? Şuk, Căvaš jene pallajmi pultăm. Şĕrĕ te, šyvĕ te şavah, şynnisem vara pacah urăhla.
* * *
Ej, Tură! Hamăra hisepleme, juratma vĕrent pire. jut tură hyşşăn kajnipe epir hamăra hamăr şijeken pulsa tătămăr, jăhtašămărsene pinĕ-pinĕpe pĕtertĕmĕr: sutrămăr, tĕrmere păclantartămăr, pĕre-pĕre vĕlertĕmĕr. Pirĕn hajarlăh tăšman valli mar, căvaš valli kăna pulcĕ. Acamărsene te păsăk şulpa jatămăr, üsse şiticceneh ereh-săra lartsa patămăr. Ăştan syvlăhlă pulccăr-ha vĕsem! Căvašăn halĕ purĕ te pĕr cir kăna — ĕşkĕpe irtĕhni. Şavna türletsen pirten şirĕp, pirten ăslă halăh ta pulas şuk.
Ej, Aslă Attemĕr, pulăš pire syvalma, purnăş şine ură kuşpa păhma. Üsĕr halăhăn pulaslăhĕ şuk.
* * *
Ej, Turăşăm! Kalleh Sana jălănatăp, urăhla maj şuk. Cărmantartăm pulsan — kaşar.
Epĕ kăškărtăm — iltmerĕş, epĕ kalarăm — itlemerĕş. Man sămah nikama ta kirlĕ pulmarĕ: pĕrle utakansene te, pĕrle purănakansene te, pĕrle măškăl kurakansene te... Pĕlü te vĕsem valli pulmarĕ. Mĕnšĕn şyrtăm-ši, mĕnšĕn vĕrentrĕm-ši? Purpĕreh ăssărsem huşalanaşşĕ, halăha ultalaşşĕ, ajkkinelle sĕtĕreşşĕ. Manăn vara halĕ kuşşul' vitĕr păhsa hurlăhlă kĕvĕ kalamalli kăna julatj. Căvaš pĕtse pynine kurmastăr vĕt-ha esir. Şyn šucĕ pur-ha, ancah halăhĕ şuk. Kajarah, ten, mana asa ilĕr, ancah vilme vyrtnă cuna cĕrtme pulmĕ.
Ej, Tură, şavăn pek hărušă inkekren hătar pire, syhlansa julma hăvat par. Şakă şută tĕncere epir ytlašši pulas şuk, yttisene cărmav küres şuk.
* * *
Ej, Turrăm! Sanran yrlăh yjtakan mansărah numaj. Ku taranccen parsa tăni te manšăn pysăk savănăş. Ura utat', ală ĕşlet, kuşăm kurat', hălham iltet, puşăm šuhăšlat', cĕrem kăna yratat', căvaš šăpišĕn ăš vărkat'. jencen te şylăha kĕtĕm pulsan — usal šuhăšpa mar, purănma pĕlmenren. Ham tărăšsan, Esĕ pulăšsan şylăhran tasalăp-ha, kaja julsa ta pulin tĕrĕs şul şine tărăp-ha.
Ej, Turrăm, manăn pĕrten-pĕr jălănu kăna: kanlĕ vatlăh par, vilsen tăšmana man tupăk umĕnce hĕpĕrtese tămalla an tu.
* * *
Ej, Turrăm! Tĕreseh turăm-ši? Hama usal tăvakansem valli tavăru šyramarăm, purne te kaşartăm, yrlăh-syvlăh suntăm. Ală pama hatĕr, ancah hăjsem părănsa utaşşĕ, kuşran păhma hăjajmaşşĕ. Pĕr căvaša ta sutmarăm, sijen kümerĕm, halăm şitnĕ taran pulăšma tărăšrăm. Pană şăkăršăn vyşşa tărsa julmarăm, pană tumtiršĕn şĕtĕke julmarăm, pană ukşašăn cuhăna julmarăm. Căvaš hutne kĕnĕšen jatăm-sumăm cakmarĕ. Asărhakan pulcĕ, jatlakan ta tupăncĕ, purpĕr ham şulran părănmarăm. Şapla purănma mana Căvaš Turri vĕrentse pycĕ.
* * *
Turăşăm, kaşar mana. Telejsĕr căvašsem jyšlă cuhne ham purnăşăm ănăşli şincen kalaşni vyrănlah ta mar. Telejsĕr halăhăn telejlĕ yvălĕ pulni mana pacah ta savănăş kümest. Şakna tujsa ilme te Eseh pulăšrăn. Hamšăn mar, halăhămšăn yjtatăp: căvaš kilne hupănma an par; jyšlat pire, hyrăm părahsa şylăha kĕressincen hătar, numaj acallisene yrlăh ta syvlăh pille. Pire pajan Ulăp pek şirĕp, ĕşcen te hăjullă yvălsempe hĕrsem kirlĕ. Nesĕlsem hyvnă purnăş şulĕ nihăşan ta an tatăltăr. Esĕ pulăšnipe ku taranccen syhlansa jultămăr, malašne te şaplah pultăr.
* * *
Ej, Căvaš Turri! Esĕ purri pirĕnšĕn kalama şuk pysăk telej. Kaşar pire, urăh halăh turrincen yrlăh kĕtse ultalansa purănnă mĕskĕnsene. Şakna epir hamăr irĕkpe tuman: hĕşpe hăratsa Sanran părsa jană pire, păhănmannisene pinĕ-pinĕpe leš tĕncene ăsatnă. Esĕ purpĕreh părahmarăn, yrlăhna ta hĕrhenmerĕn. Esĕ purtanah epir te pur.
Căvaš Turri! Tav Sana, muhšav Sana! Tĕrĕslĕhü, hăvatu, yrlăhu San nihăşan ta an iksĕltĕr, pire şĕklese pytăr. Epir vara Sana jalanah cĕrere uprăpăr, San acusem pulnine nihăşan ta manmăpăr.
* * *
Aslă Turrămăr! Halăhu San hăv pekeh yrăsker. Căvaš japăh şyn tejekenĕn cĕlhi tipse hărtăr.
Pahcari ulmuşşi kăşal ta šap-šură ceceke larcĕ, kĕrkunne vara sĕtkenpe tulnă hĕrlĕ ulmapa ilemlencĕ. Ancah ta hăj yrălăhne pulah huşălsa amancĕ. Epir te şavah, yttisene yră tăvas tese jyvărlăha ytlarah hamăr şine ilse pytămăr, syvlăha havšatrămăr. Pirĕn ĕşcenlĕhpe usă kurakansem jyšlăn pulcĕş, tav tăvakan — tupănmarĕ. Halĕ ĕntĕ kuşămăr samajah uşălcĕ: hamăr šăpana hamărănah tatsa pamalla. Pulaslăh pirĕn hamărtah, šancăkămăr vara — Sanra, yră halăhăn Yră Turri.
* * *
Ej, Turrămăr! Ulšănma pulăš pire. Hal'hi purnăş jĕrkince kivvijeh huşalanat', şĕnnine şul parasšăn mar. Ulšănmalla pirĕn, tĕpren ulšănmalla. Ci maltanhi utăm vara ăs-tănran puşlanmalla. Tĕncene urăhlatassišĕn tĕrtkelešse şüriccen hamăr ăs-tăna văjlatassi pirki tărăšar, şirĕp pĕlu şine tajănsa şĕnĕlle purănma vĕrener. Tavrari ilempe kilenme, şulseren puhnă mulpa tĕrĕs usă kurma ură puş kăna pultarat'. Pysăkrah tĕllevsem lartascĕ. Pĕcĕk tĕllev kahallantaratj. Pysăkki vara puşa ta, al-urana ta lajăhrah ĕşletteret, şitĕnu patne şyvhartat'.
Hamăr tărăšsan tata, Turrămăr, Ese pulăšsan epir te purnăş huşi pulăpăr, savănăşlă samantra telej ală şupsa tănine te kurăpăr.
* * *
Ej, Căvaš Tĕncine tytsa tărakan Aslă Turrămăr! Sanăn yrlăhu puşămăr şine pĕr vĕşĕm şusa tărsan ta telejĕmĕr pirĕn tulli mar. Mĕnšĕn tesen pur căvaša ta pĕrlešterse tărakan ujrăm Patšalăhămăr şuk.
Purnan purnăşra hăšĕsem nimĕn te şuk şĕrteh hăjsen patšalăhne tusa hunine te kurtămăr. Pirĕn vara purte pur: şĕrĕ te, šyvĕ te, halăhĕ te... Ancah hamăra cyslama pĕlmenni cărmav-inkek küret.
Hăj purnăşne jĕrkeleme pultarajman halăh şuk. Cămartanascĕ pirĕn, pĕr huranta pişnĕ şimĕşpe kĕrekene larsa văj ilescĕ. Purnăş pillenĕšĕn tavah Sana, Aslă Turrămăr. Ireklĕ Patšalăh tusa huma hastarlăh par pire. Vara pirĕnten văjlă, pirĕnten ăslă, pirĕnten ilemlĕ halăh Şĕr şince urăh pulmĕ te. Epir nacar jăhran mar! Pulăšsa pyr pire, Căvaš Tĕncine tytsa tărakan hăvatlă Attemĕr-Annemĕr!
Kĕlĕsem ][ Anattolĭ Kipec
