Văjă kalavĕ
M. Juman kuşarnă
Prolok
Akălcansem aslă hulin tinĕs pristănĕ. Tinĕs humĕsem šavlaşşĕ. Ajakkarah haprăksempe savătsen mărjisem, părahutsem kurănaşşĕ. Pristăn' şine kajakansempe vĕsene ăsatakansem kĕpĕrlennĕ.
Tinĕspe şürekensen jurri.
Kam makăras, tipĕ tytas tet –
Mănastyre kajtăr;
Kam ăšăpa kanlĕhšĕn păšărhanat' –
Hăj pürtĕncen an tuhtăr;
Kam ta kam kĕrešme havas –
Pirĕnpe okkejan şine kajtăr.
Unta vilĕm pek hărušlăha türeh kuşran păhma –
Epir ăna vĕrentĕpĕr,
Văkăra măjrakaran şavărsa ilme
Epir ăna hănăhtarăpăr…
Aj haj-haj! Aj-haj-haj!
Pirĕn kămăl, pirĕn văj-hăvat ĕmĕcĕ –
Okkejan, vĕşĕmsĕr irĕklĕh, kĕrešü…
Kam pirĕnpe pyras tet – pyr!
(Harrĭpe unăn jămăkĕ Merĭ pĕr hĕrrine părănsa uşălsa şüreşşĕ).
Merĭ. Şapla ĕntĕ, cunăm tăvanăm Harrĭ, tata numaj ta mar minutran esĕ pire părahsa taşta ajakka şicjuta kajatăn. (Harrĭ cĕnmesĕr tărsa, unăn kuşĕncen tiškerse păhat'). Ten, es tata ta mana mĕn te pulin kalatăn pulĕ-ha?
Harrĭ. Esĕ mana jeple te pulin Markarittă şincen kalaştarasšăn ĕntĕ. Tăvanăm, manăn sire vărah văhăta părahsa kajas minutsem şitrĕş, şavănpa ĕlĕk kalamannine kalamasăr tüsme pultarajmastăp. Markarittă piteh man kămăla kajat'. Unran puşne nikampa ta epĕ văhăta pĕr sisĕnmi, şămăl irtterme pultarajmastăp. Văl aca pek şamrăk pulsan ta, manăn pysăk jyvăr šuhăšsene man puşran sirse jarat'. Epĕ ham ta lajăh kuratăp – epĕ te unăn kămălne kajatăp. Ancah şapah ta… păh-ha un şine – jeple văl pirĕn tussen, tantăšsen huššince pĕr šuhăšsăr šuhlanat'. Pĕr kuş hyvsa măšăr pulassine cunpa sujlană şyn şapla pulma pultarajat'-i vara? Hama ta iles: epĕ halĕ un şincen şeş šuhăšlatăp, ancah părahut şince urăh kămăllă hĕre tĕlpulsan, epĕ şav urăh savni şincen šuhăšlama tytănmăp-ši vara? Pirĕn huššămărta etemsene ĕmĕrne pĕr pĕrinpe măšărlă şyhsa hurakan cĕre turtămĕ şitĕnejmen-ha. Malašne văl pulĕ te-i ten… Ancah malašne mĕn pulassine malašnehi văhăt hăj pĕltĕr…
Merĭ (jyvărrăn syvlasa ilet). Văl sana juratat', Harrĭ; untan lajăhrah măšăr epĕ san valli šuhăšlasa ta tupas şuk.
Markarittă (vaskavărlă utsa pyrat'). Harrĭ, epĕ sirĕn jămăkărpa kalaşsa iles tetĕp. (Harrĭ tajălat' te pĕr hĕrrine părănat').
Markarittă. Savnă tusăm Merĭ, man puşra kenjalla plan pur. Harrĭjĕn lere şĕnĕ vyrănta purănas kermenĕ şites şula şeş hatĕr pulat'. Man atte Harrĭje şav şites şĕnĕ şula hisep tusa praşnikleme un patne hănana pyratăp terĕ. Tusăm Merĭ! jeple esir te unta kajmasăr pulăr, jeple esir şav ajakri şula hăvărăn tusăra (hăjĕn şincen sisteret) pĕrle ilse kajmassa pultarăr? Văl sire şav teri juratat', văl sire ajakri şula pĕccen kălarsa jama hărat'… Ancah Harrĭ nimĕn te an pĕltĕr. Man kămălpa văl maskarat tutăr. Vara epĕ unta hama maskăpa pytarsa un urlă şeş purne te kurăp; maskarat pĕtsen, san pülĕmne kajsa pytanăp. Kajalla tavrănnă cuh, pysăk šlepke ajne kuşa-puşa pytarsa pallaštarmasăr san kameris pek pulsa sanpa pĕrle tavrănăp. Şapla tuma esĕ te kilĕšetĕn-i?
Merĭ (kămălsăr). Savnă tusăm Markarittă, tin sisrĕm: ak mĕn şincen esir halĕ pitĕ vĕrilense kalaşsa iltĕr!
Markarĭttă. Şav-şke, şav-şke… Kuratra jeple unta pur te vărvar şavranaşşĕ: şav man akĕntsem attepe Harrĭpe maskarat tuma ükĕtleşşĕ. Ĕşe tatakan attakka kajma văhăt şitrĕ: at'a epir te vĕsene kajsa pulăšar. (Šuhăša cĕrse pyrakana Osval'ta) Pyrăr Harrĭ patne, pĕr văhăta unăn kămălne şĕklese-pusarsa tărăr. Ku kirlĕ, ku manăn puşpa purănăş hakne tărat', şavănpa kajăsărccĕ hăvărtrah (Merĭpe irtse kajat').
Osval't (Markarittă jennelle păhsa). Kajam şav. Sana pĕr ĕmĕtlennĕ ĕmĕt şitessine šanmasăr juratsan ta, san kămălăn hyşşăn şeş şüreme epĕ vĕrennĕ. (Harrĭ patne pyrsa ăna allincen ytalasa tytat'). Şapla ĕntĕ şapah ta esir kajma turăr. Şav ajakri halăhăn tusĕsem pire ylhanni sana carajmast' pulat': vĕsen šuhăšĕpe pirĕn kul'ttură vĕsen halăhne telej mar, asap şeş küme pultarat'.
Harrĭ. Eh, an kala ta! Pirĕn purănăşăn sakkunĕsem etem ĕşĕpe văjĕn hakne părahăşa kălarsa rynŏkpa sutu-ilü kămălĕsene şeş tultarsa tărassine pĕltereşşĕ. Şav jĕrkene itejalissem ulăštaras tese tărăšni saja kajsa şeş pyrat'. Şakă purănăş ăslălăhĕ, şakă văl vĕrenteken aslă ăslălăh, văl kătartakan aslă sakkunsem, savnă tantăšăm Osval't. Epĕ ham ta yră uttoppiscĕ, epĕ etemsene telej ahaleh pĕlĕt şincen išĕlse anassine šanattăm. Ancah malašne te şav purănăşa tasa ĕmĕtsen svettuj šyvĕpe sirpĕtse jăpanassincen halĕ manăn kămăl tavrăncĕ. Esĕ mana asap şine kajatăn tejĕn. Asaplanu mĕn văl?... Akă Nansĕn asaplannine iler: văl ikĕ şul tărššĕpe pol'ŭs şince purănnă, văl unta pĕrtte hĕvel kuranman vĕşĕmsĕr vărăm kaşsence šănsa vilme, šyva putsa vilme pultarnă. Ăna unăn tăvăr ta, ăšăh ta kimmine hajar moršăsem jăvantarsa jarsa putarma pultarnă. Şav şynsem Nansĕnran yjtsa păhcăr – telej-i văl, je asap-i? Savnă tantăšăm Osval't, pirĕn telej hamăr tănpuşpa ăs-hakălra şeş: vĕsem kăna etemsene şĕr şinci raja kürteşşĕ. Hamăr puş şine hamăr irekpe aslă šăpa ilni şeş pirĕn tăna yjhăran văratat' – epir tivĕşlĕren şavăn pek ĕşe şeş juratmalla.
(Părahut şince šănkărav šănkărtatsa ilet. Kajakansempe ăsatakansem syvpullašsa ujrălaşşĕ. Pĕrisem părahut şine laraşşĕ, teprisem pristăn' şince julaşşĕ. Harrĭ te ăsatakansencen ujrălsa kajma hatĕrlenet).
Markarittă aššĕ (Harrĭje ytalasa ilse). Syv pulăr, pirĕn tusămăr. Esir şamrăk, hăvatlă kămăllă, hastarlă. Mulpa pĕlü sirĕn allărta; esir şav ajakri şĕre alăra hisepsĕr pysăk vlaşpa pysăk văj-hăvat tytsa kajatăr; esir pĕtĕm tĕncene kul'tturăpa păhăntarnă patšalăh kraštănĕ. Ĕşlĕr ĕntĕ văj pur cuhne.
Harri. Ah, şapla pultăr! Man tevis şakă pultăr: «pĕlü, esĕ julhavsene yjhăran vărat!» (Trap şine ulăhat').
Markarittă (jerripen). Atte, esĕ te, esir te, tantăšsem, mĕn ĕşletĕr esir? Văl kajat'-şke ĕntĕ… (Harrĭ carănat').
Markarittă aššĕ. Şapla ĕntĕ esir pire şĕnĕ şula pĕtĕm hatĕrpe kĕtse tăratăr?
Harrĭ. Şapla, şapla!
Markarittă aššĕ. Jeple šanas şak casah pulassine… Apla pulsan san ĕşü şijele tuhnipe pĕrle havaslansa ĕşkĕ-şikĕ tăvatpăr pulat'. Şakăntan mĕn lajăhhi pur? Ancah căntan savănas pulsan, pirĕn şav şĕnĕ şul maskaratne tirpejlĕreh te, caplărah ta tumalla mar-ši?
Harrĭ (savănăşlă). Apla pikesene te cĕnes pulat'-i?
Markarittă aššĕ (ikkĕlennĕ pek pulsa). Pĕlejmestĕp…
Harrĭ (sănav kĕnekine kălarat'). Şapla ĕntĕ şyratăp: maskarat şak şulăn Raštav ujăhĕn 31-mĕšĕnce pulat'.
